1. U like me? Srry, but i don't like u. (1)

40 2 0
                                    

<< Capitol necorectat. >>

"Încă 5 minute și se sună de ieșire, haide Tiana, știu că poți."

Mă încurajam singură în gând pentru că deja nu mai suportam stresul din clasă. Aveam franceză, iar profesoara asta mă calcă pe nervi. Nu înțeleg cum naiba are atâta energie și poate fi atât de veselă, când de fapt, ea urlă la noi fară să își dea seama. Mă uit la ceasul auriu de pe mână care îmi indică că mai aveam două minute de chin. Nu am bagat-o în seamă toată ora pe femeia blondă din fața mea, eram în lumea mea, doar eu și muzica.

Când aud sunetul clopoțelului simt cum mi se ridică o piatră de pe inimă și am sărit din bancă, reușind să mă lovesc cu piciorul de ea. Țoti se uitau la mine, dar nu îmi păsa, m-am obișnuit cu asta. După ora cu aceasta femeie super energică simt nevoia să merg să îmi dau cu puțină apă pe față. În drumul până la baie am reușit să mă lovesc de câțiva tipi, care apoi se uitau urât la mine. Mă clătesc pe față cu apă rece, iar când îmi ridic privirea mă uit in oglindă. În fața mea era o fată micuță de statură, undeva la 1,60, cu părul lung până la fund și brunet, buzele cărnoase erau date cu un ruj roșu, care ieșea în evidență datorită culorii pielii puțin mai ciocolatie. Tatăl meu este mulatru, iar mama mea este româncă, eu fiind o combinație foarte reușită dintre ei. Ochii căprui îmi sunt înconjurați doar de genele date cu puțin rimel și gata. Nu sunt genul ăla de fată care stă toată ziua în fața oglinzii și se machiază, cu cât e mai simplu cu atât îmi ia mai puțin dimineața.

Îmi pun geanta pe umăr și merg spre stația de autobuz. Nu am iubit sau alți prieteni care să mă ducă cu mașina, iar eu încă nu mi-am făcut permisul de conducere chiar dacă am 17 ani. Mi-am bagat căștile în urechi și am dat muzica la maxim, nu vroiam să fiu deranjată de nimeni. Nu am chef să ascult toate comentariile babelor care ne critică pe noi, ăștia mai tineri, că nu le lăsăm să stea jos în autobuz. Am mers câteva stații și simțeam privile pline de mânie care îmi erau aruncate de persoanele mai învârstă. Când mai aveam jumătate de stație mă ridic de pe scaun, iar atunci din neatenție îmi trag de căști și îmi iasă din urechi. Atunci bătrânica de lângă mine se uită încruntată la mine și îmi aruncă:

- Nu a mai dat Domnul să te ridici de acolo. Nu vezi că sunt învârstă și am nevoie să stau jos?

- Oh, mai scutiți-mă!

După asta îmi înfund căștile înapoi în urechi, dar încă o văd pe femeia din fața mea cum bombănește ceva.

Cobor din autobuz și merg încet spre apartamentul meu. Când mă gândesc că mă așteaptă gol, fara nici un suflet, doar cutiile care așteaptă să fie despachetate mă cuprinde groaza, iar pielea mi se face de găină. Trec prin dreptul unui magazin îmi privesc iar reflexia. Aveam niște blugi negri, rupți în genunchi, bocancii asemenea culorii coajei de ou, o bluză mulată albă băgată în pantaloni, iar peste, o geacă neagră. Eram așa diferită de restul oamenilor de aici, chiar dacă nu vroiam să fac asta. Toți erau trași la față și se vedea oboseala de pe chipul lor, erau îmbrăcați cu haine cât mai simple, iar eu încercam să mă camuflez printre ei. Datorită faptului că părinții mei au fost nevoiți să plece cu locul de muncă, eu am rămas singură, ei îmi trimiteau bani în fiecare lună, iar dacă cumva mai aveam nevoie doar trebuia să îi sun. Am ales să stau într-un cartier modest, chiar dacă îmi permit mai mult, în fond, am nevoie doar de un acoperiș deasupra capului și nimic mai mult. Ajung în fața scării care părea de groază, pereții erau gălbejiți și în colțuri pânze de păianjen. Apartamentul meu tocmai ce a fost renovat de către o echipa trimisă de părinții mei exact cum mi-l doresc. Când ajung sus îmi scot cheile din geantă și deschid încet ușa, nu am chef să despachetez, dar nu am de ales. Când mă uit pe telefon observ că am un mesaj pe InstaDirect.

"Uh, ciudat, oare cine mă caută?"

Probabil ar trebui să trec în calendar asta, deoarece nu știu când o să mă mai caute cineva. Era un tip care arăta al naibii de bine. După ce am schimbat câteva vorbe am realizat că e cel mai mare mitocan din lume. Încerca să mă impresioneze cu corpul lui și descriindu-mi cum m-ar duce pe culmile fericrii dacă m-aș culca cu el. Eu fiind o persoană căreia nu îi pasă ce spune lumea despre ea, decid să nu tac ca proasta și ii dau următoarea replică:

- Dacă tu crezi că pe mine mă interesează doar corpul și că ai scula mare te înșeli amarnic! Nu sunt genul ăla de fată care are orgasm când îi zici că ai un amărât de Audi.

Cred că a rămas șocat de reacția mea, deoarece i-a luat cam 5 minute să răspundă după ce a văzut mesajul. A încercat să mă convingă că el nu e așa, dar eu tot nu îl credeam. După o conversație care mai mult mi-a displăcut a reușit să mă convingă să accept să mă ia de la liceu și să ne plimbăm până la mine. La început a insistat să vină cu mașina, dar nu am înnebunit să merg cu un necunoscut, doar noi doi. În timp ce discutam cu el am început să îmi despachetez lucrurile. Nu aveam foarte multe de aranjat prin casă, dar în schimb aveam multe haine. După câteva ore în care am crezut că nu se mai termină, am răsuflat ușurată, văzând că mai aveam doar câteva lucruri mici de pus.

Patul era în mijlocul camerei, coperit de cearceafuri albe, paralel cu el fiind geamul și o ușă care ducea spre un mic balcon, în fața lui un televizor de mărime medie, care era așezat pe birou, alături de laptop. În partea opusă era un mic dressing, iar pe ușiile lui erau oglinzi gigantice.

Când mă uit pe ceasul de pe mână observ ca deja era ora 9 fara un sfer, iar eu încă nu am mâncat cina. Îmi trag repede o pereche de pantaloni de trening albaștri, un hanorac și cobor în speranta să mai gasesc magazine deschise, cum ar trebui să fie. Nu am chef să gătesc, așa că îmi cumpăr câteva cornuri cu ciocolată și doua felii de pizza de la un magazin de panificație.

Când mă întorc, în îndepărtare observ un grup de tineri care se îndreptau spre blocul meu, așa că măresc pasul. Ajung înainte să fiu observată de ei și răsuflu ușurată pentru că acum nu aveam dispoziția necesara pentru un scandal.

Sus după ce mănânc, fac un duș rapid și mă schimb în așa zisa mea "pijama", care era de fapt un maiou în dungi gri și roz cu bretele subțiri și o pereche de pantaloni în celeași culori, da acestea fiind pe niște ursuleți. Mă bag în pat și încep să mă gândesc la ziua de mâine și la faptul că urmează să mă întâlnesc cu tipu ăla.

You don't know meUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum