Era o seară de la începutul lui noiembrie și eram cu două dintre cele mai bune prietene și cu iubitul, pe care îl știam de prea puțin timp să îl pot numi "iubit", dar eram într-o relație până la urmă, trebuia să mă comport ca atare, înconjurați de o grămadă de prieteni de-ai lui într-un separeu, dintr-un bar destul de drăguț. Eram atât de mulți în încăperea aceea așa micuță, încât în momentul de față nu reușesc să îmi amintesc nici măcar jumătate din toate fețele cu care mi-am petrecut timpul câteva seri bune.
Lipsea o persoană, nu o cunoșteam, dar toată lumea vorbea despre ea. Acea e persoană e un el, Andrei, un bun prieten de-al lor care a făcut niște tâmpenii pentru care plătea.
În general grupul nostru se amuza copios din orice, probabil deaia ne păstrau mereu ospătărițele separeul liber... Să nu le gonim restul clienților.
Eu deobicei stăteam în capătul opus ușii. De felul meu sunt mai leneșă și nu îmi făcea plăcere să fiu nevoită să mă mișc de fiecare dată când voia cineva să intre sau să iese.
În seara aceea nu făceam excepție și în capătul canapelei erau cele două prietene ale mele, Crisa și Gabi,eu, iubitul meu, Răzvan și restul grupulețului. Trecuse în jur de o jumătate de oră de când ne instalaserăm mai ceva ca la noi acasă și eram toți surprinzător mult mai liniștiți decât în oricare altă seară.
La un moment dat, moment în care îmi aprinsesem plictisită o țigară, toată atmosfera liniștită din jurul meu se întoarce pe dos și toți băieții încep să se comporte de parcă ar fi fost la cel mai important meci al FcU și era gol în minutul 89. Instinctiv am întors capul spre ușa care doar ce se deschisese să descopăr motivul pentru care aproape asurzisem.. Era un băiat destul de înalt, brunet, cu un nas potrivit și puțin ascuțit,buze cărnoase, slăbuț și cu o expresie facială ce-i trăda tendințele narcisiste, dar care părea nespus de fericită pentru că își vedea toți bunii prieteni după ceva timp... Era Andrei.
Când s-au calmat băieții, a venit, normal, momentul să facem cunoștiință, eu am fost prima căreia i-a întins mâna. Toată seara au râs, au povestit și s-au făcut bancuri cu blonde. Eu nu mă puteam abține să nu îmi dau ochii peste cap în direcția lui, întrebându-le pe fete din priviri ce părere au despre noul venit. Eu nu îmi puteam permite să fac vreo afirmație nelalocul ei sau vreo gafă spunând cât de frumos îl consideram, doar era cel mai bun prieten al iubitului meu.
La câteva seri distanță după ce l-am cunoscut pe el, seri în care am ieșit zi de zi avuseseră loc niște schimburi de priviri aparent nevinovate și totuși atât de bine calculate încât să nu fie observat de nimeni nimic ce putea fi interpretat, eram tot în același bar, dar nu mai eram toată gașca. Eram eu, Răzvan , Andrei și iubita lui Andrei, Ana. Cea din urmă mi-a devenit destul de repede și ușor o prietenă. De bine, de rău eram nevoite să stăm destul de des și destul de mult una în preajma celeilalte.
În seara aia nu am stat mult, am epuizat destul de repede subiectele de discuție, din cauza faptului ca principalele subiecte de discuție între fete erau fix lângă noi. Când am plecat m-au condus toți 3 în cea mai apropiată stație de autobuz. Afară era destul de frig, peste tot zăpadă, încercam noi să ne mai să nu degerăm, dar nu prea reușeam având în vedere că și eu, și Ana suntem două minioane, avem sub 1.60. Eu îl țineam de mână pe Răzvan și cântam cu el o melodie din desene animate .. "Bau cica bau uau! Tu ești iubirea mea!". E o melodie absolut stupidă, dar în momentul ăla nu o puteam numi decât adorabilă. În mare parte eram fericită și chiar a fost un moment frumos. În stația de autobuz m-am urcat pe o bancă ca să îl sărut de "pa-pa" și un tip cu aparat foto a început să ne facă poze, în timp ce o tipă din stație spunea "awww ce drăguț" cu o voce atât de pițigăiată și înaltă de îți venea să îi bagi un bulgăre pe gât. La scurt timp după a venit și autobuzul meu și m-am dus și eu congelată acasă. Într-un schimb de mesaje cu Ana a venit asta:
- Vorbești cu Răzvănel să veniți mâine la Andrei? Facem ceva de mâncare, vedem un film..
- Eu vorbesc cu el, dar nu vreau nici să vă deranjăm pe voi, puii mei e aiurea..( o mințeam pe ea și mă mințeam si pe mine, numai că nici eu nu îmi dădeam seama atunci cât îmi doream să stau pe lângă Andrei)
- Ești nebună? Mie îmi convine și fu ideea lui Andrei, dacă vreți stați și dormiți cu noi.
Și așa a fost, am făcut ceva de mâncare și acum trebuia să alegem și un film. Eu și Ana eram în dormitor, ea la calculator, eu în pat. A intrat Andrei și s-a pus lângă ea pe un fotoliu și a sărutat-o, uitându-se în același timp cât se poate de atent la mine.. M-a trecut un fior, dar nici nu am avut timpsa ma gândesc prea mult la asta pentru că a intrat Răzvan in cameră:
-Dați-vă la o parte că vă găsesc eu cel mai șmecher film! Și așa a dat la o parte minunatul cuplu care a venit să se așeze în pat.
Andrei s-a pus între mine și Ana și a început să facă glume de genul "Hai mă Răzvănel, spune tu că nu îmi stă bine între două!", nu la mult timp după asta i-am simțit mâna cu o mângâie pe a mea și am tresărit.
În momentul ăla mi-am dat seama cât de mult il voiam pentru mine.
După asta totul s-a întors pe dos, am început să îl admir din ce în ce mai mult pe Andrei și să îl compar pe Răzvan cu el, chestie care normal a dus la certuri interminabile cu Răzvan și până la Crăciun deja nu mai eram împreună..
