I

25 3 2
                                    

Cioburile cad din rama oglinzii, spargandu-se in milioane de bucati. Fata face doi pasi inapoi speriata, dupa care se prabuseste la pamant. Tristetea si mania ce o cuprind in acel moment e inexplicabila, sentimentul de vinovatie revine iar lacrimile incep sa curga din nou incontrolabil.

- Singura, sunt singura. Aceste cuvinte amare sunt repetate constant de catre buzele uscate ale bietei Tsukiko.

Lumina soarelui patrunde usor prin materialul subtire al perdelei si incepe a juca in intunericul camerei. Deja era dimineata, inca o noapte nedormita.

Copila incepe a strange dezordinea provocata in dormitor si iese neincrezatoare din casa. Totul ramase la fel, parca nimic nu schimbase peisajul din jur.
















Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 15, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Tsukiko's TragedyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum