La fel ca primul fulg...

De ce mereu el ?

,, M-am ridicat de pe scaunul pe care stateam uitandu-ma fix la Adonis. Stiam de la bun inceput ca este un baiat dificil, dar de data acesta chiar intrecuse masura. Joon Pyo mergea inaintea mea hotarat sa infrunte situatia, la fel ca viitorii mei parteneri de lucru.
Cand am ajuns in fata lui ne-a zambit frumos apoi ne-a facut semn spre iesire. ''
Cand cei cinci au ajuns in curtea facultatii studentii s-au apropiat de Adonis curiosi de ceea ce avea sa le spuna.
- Buna ! Ma numesc Kim Adonis, si de azi inainte vom lucra impreuna. Dar, pentru ca astazi este ziua in care abia ne-am cunoscut m-am gandit ca ar fi frumos din partea mea sa va fac la toti cinste cu o pizza. Ce spuneti???
- Este o idee foarte buna, spuse Alice foarte incantata
-Atunci ce mai asteptam ? Sa mergem.

Au pornit pe jos deoarece pizzaria nu era foarte departe, doar la vreo 15 min distanta, timp in care acestia s-au cunoscut mai bine. Eveline mergea ingandurata nestiind ce sa creada despre acest baiat Adonis despre care a crezut intotdeauna ca are o personalitate putin cam dura. Probabil se insela in privinta lui, dar fiecare cuvant care ii iesea pe gura o facea sa creada ca nu se insela.
Au ajuns in fata pizzeriei, dar nu era una obisnuita ci una pentru cei cu bani, pentru persoanele care nu au altceva de facut decat sa dea un sac cu bani pentru o mancare care se putea face si acasa. Au intrat toti si s-au asezat la o masa rotunda si incapatoare. Imediat au venit chelnerii intrebandu-i ce fel de pizza ar prefera. Toti se uitau in meniu, in special la preturile afisate acolo. La un moment dat Eve se uita tinta la Adonis parca incercand sa tipe la el, dar era inconjurata de prea multi oameni asa ca o spuse calm :
-Hei Adonis nu ai altceva mai bun de facut cu banii ? Stii cat costa?
- Da Eveline stiu, dar se merita intr-o seara! Si imi permit..
Dupa un moment tavile erau asezate in fata fiecaruia. Pizzele aratau de-a dreptul fascinant. Desi se puteau face si in casa, cu siguranta nu ar fi aratat atat de apetisant.
Eveline era in al noualea cer cand se uita la acea pizza uriasa din fata ei care ii facea cu ochiul.
- Ok ! Acum putem incepe sa ne cunoastem mai bine. Eu ma numesc Adonis Kim, am 22 de ani si incepand de maine veti lucra la restaurantul meu. Dupa cum se vede sunt coreean; de mult timp familia mea locuieste in America instalandu-se aici. Daca aveti intrebari sau nelamuriri puteti sa ma intrebati. Sper sa putem colabora bine impreuna de acum inainte. Acum as vrea daca se poate sa stiu cate ceva despre voi.
- Atunci voi incepe eu!spuse Alice in timp ce isi drese glasul. Ma numesc Alice Willson,am 21 de ani si sunt americanca
- Buna ! Eu sunt Phillips Nelson, dar puteti sa imi spuneti Phill. Am 22 de ani,la fel ca si Alice sunt tot din America si sper sa ne intelegem destul de bine.
- Eu ma numesc Joon Pyo, am 21 de ani si dupa cum v-ati dat seama sunt tot coreean dar imi doresc sa ne intelegem bine.
- Numele meu este Eveline. Am 20 de ani sunt coreeanca si ma bucur ca fac parte din aceasta echipa.
- Oau, deci tu esti cea mai mica dintre noi!spuse Phill.
-Hei, nu conteaza varsta!!incerca Eve sa se apere

- Hei, Adonis am o intrebare! Cum ai ajuns tu, la o varsta asa de frageda sa fi director. Ai pe cineva care te sustine?zise Alice in timp ce musca dintr-o felie mare de pizza.
- Da, tatal meu detine cel mai mare lant de restaurante din New York. Iar de curand mi-a dat un restaurant ca sa vada cum ma descurc. Trebuie sa vada cat sunt de capabil sa conduc un restaurant.
- Am inteles!
- Deaceea vreau sa dati tot ce aveti mai bun in voi pentru ca sa avem cat mai multi clieti si restaurantul sa devina din ce in ce mai cautat.
-Daca vrei ca restaurantul sa fie foarte cautat, ar trebuii ca acesta sa aiba ceva deosebit de celelalte. Sa aiba ceva aparte.
- Da, ai dreptate Eveline, dar ce ar putea sa aiba special un restaurant?intreba Phillip ganditor
-Ma bucur ca ganditi in acest mod!spuse Adonis zambind catre ei. Si eu am stat si m-am gandit la acelasi lucru ,, cum sa-l fac special? " Si mi-a venit o idee. Sa fac restaurantul intr-un stil Asiatic si cu mancare asiatica. Ce spuneti de aceasta idee ?
- Ce idee super!
- Da este foarte tare! Cum ti-a venit aceasta idee?
- Ma bucur ca va place! As dori de fiecare data cand aveti ocazia, sa imi dati sfaturi deoarece sunt inca tanar si poate ca ideile voastre pot ajuta. Maine dimineata ne vom intalnii pe bulevardul Folsom din fata teatrului, iar apoi vom pleca spre restaurant. Sa fiti acolo la 7 dimineata. Restaurantul se va deschide peste doua zile. Asa ca maine va voi arata restaurantul, bucataria, dupa care va voi prezenta si ceilalti angajati care m-au ajutat cu imaginea restaurantului pana acum.
- In regula! Abia asteptam sa vedem restaurantul

Seara se terminase cu bine. Toti pareau mai mult decat incantati sa vada noul restaurant.
Dimineata Eveline se imbraca repede si iesii din casa. De obicei era mai intarziata dar nu si   acum. Nu voia sa dea prost in fata colegilor de munca. S-a urcat intr-un autobuz pana la locul unde trebuiau sa se intalneasca. Se uita la ceas. Era 6:45 ! Inca nu ajunsese nimeni, asa ca se aseza pe o banca. Se uita atent la soarele portocaliu care isi facea loc printre norii inchisi la culoare. Era un moment cu adevarat magic. Nu in fiecare zi avea ocazia de a vedea rasaritul.
,, Mereu am visat sa stau pe terasa, cu un castron de floricele in brate si cu alesul inimii mele langa mine, si sa privim amandoi primul rasarit din an. Dar nu cred ca se va intampla vreodata acest lucru...
Se apropie cineva. Probabil este Joon sau poate Phill. Nu imi pot da seama cine este din cauza soarelui care imi bate in ochi. Este foarte inalt, poate prea inalt...are cu siguranta in jur de 185 de cm. Nu este  slab are un corp chiar masiv, dar nu imi pot da seama cine este. Mersul lui parea usor elegant, iar parul..parul blond care era ciufulit din cauza vantului...O nu, era din nou Adonis "

Acesta este ultimul capitol din acest an. Sper sa va placa.
Un an nou fericit ! LA MULTI ANI