When?

CHAPTER 1

Mă aşez pe banca secţiei privind în gol. Nu ştiu cum de am devenit aşa...
La scurt timp un poliţist îmi face semn să intru în încăpere.
Intru,apoi şi el după mine. Mă aşez pe scaun,şi pe cealaltă parte a birolului e un alt poliţist,dar nu îmbrăcat în uniforma poliţiei.
Se aşează cu coatele pe masă şi mă priveşte atent.  Ma fixa cu privirea si ma analiza in acelasi timp.

- Pentru ce sunt aici? întreb uşor
- În urmă cu câteva zile,a avut loc un deces. Îmi răspunde
- Şi ce legătură are cu mine? întreb sfioasă
- O tânără şatenă,scundă,talentată... Valeria Baroni,pe numele ei.

Înghit în sec şi las capul într-o parte.

- Revin la întrebare. Ce legătură are cu mine? il intreb mai insistenta
- Aţi fost prietene,nu-i aşa?
- La liceu. Era nebună. A început să se îmbrace ca mine,s-a vopsit la fel...
- Nu v-am întrebat ce făcea. spune,întrerupându-mă. M-am uitat pe dosarul ei. Chipurile,s-ar fi sinucis,dar operaţiile  făcute dovedesc cu totul altceva. Şi primul suspect sunteţi dumneavoastră.

Mă ridic de pe acel scaun blestem după două ore întregi de interogatoriu!
Ultima dată când am văzut-o pe Valeria eram la liceu. Nu ştiu ce face,cu ce se ocupă,unde locuieşte sau alte chestii-trestii.
Mă opresc la un restaurant. Mă plimb de ceva vreme,în jur de câteva ore.
Mă aşez la o masă şi vine un chelner rapid să îmi ia comanda. Cer o cafea cu lapte,apoi mă fac puţin mai comodă.
Mă bălăngăn cu scaunul de câteva ori,ceea ce trezeşte existenţa mea asupra celorlalţi.
Mă opresc,îmi trec mâna prin păr de două ori,schiţez un mic zâmbet când vine chelnerul cu comanda mea,apoi mă "sărut" cu ceaşca.
Sorb din cafea,lăsând să se aude nişte sunete.
Las banii pe masă,şi mă ridic. Îmi aşez puțin rochia,apoi mă duc spre ieşire. Mă ciocnesc din greşeală de cineva,îşi cere scuze,apoi pleacă în grabă,neputând să văd cine a fost. Îmi continui de drum atentă pe unde merg. Mai mult sau mai puțin... Bag cheia in usa invartind de doua ori si intru in casa. Ma arunc pe canapea si incep sa butonez telecomanda. Cineva bate cu insistenţa în uşa mea. Mă ridic să răspund. Din nou,poliţisti.

- Martina Stoessel?
- În persoană.