Soarele stralucea slab in bataia frunzelor aramii si vestejite. Afara era racoare si liniște. In fata mea se ifatisa impunator conacul Blackfield. Acest cobac "antic"aparține unchiului meu Nathanile Blackfield.
Probabil va intrebati ce caut aici? Sincer nici eu sunt foarte singură.
Tatal meu si mama mea vitrega au decis cu cateva saptamani inaite de inceperea semestrului sa ma trimita aici in Panville, sa locuiesc cu unchiul meu. Tot ce vroiau probabil era sa ma inlature din ecuatie. De cand tata sa recasatorit cu scorpia aceea, am fost mereu un plus.
Sincer si eu imi doream sa scap de ei intr-un fel. Toate dulcegarile acelea de prost gust îmi faceau greață. Plus ca nu îl mai vazusem pe unchiul meu de cand eram mică așa că eram destul de curioasă sa îl revad. Așa ca acum uite-ma aici cu bagajele în mână holbându-măla noua mea "casă".
Pot sune ca conacul asta chiar îmi da fiori. Cladirile vechi si prafuite nu erau tocami preferatele mele. Am pasit pe veranda putredă ,care scartâia asurzitor sub teneșii mei,pâna în fața ușii uriase de lemn. Nu avea nici o sonerie așa că am bătut de cateva ori apăsat. Am așteptat un timp dar fara nici s-a auzit nici un raspuns . Am încercat clanța ușii și surprinzator era deschisa. Cine ține ușa deschisăîntr-un loc ca ăsta?
Am deschis ușa și am patruns într-o incapere spațioasă decorata in stil victorian. Mă simțeam ca in alta epocă. Locul asta arată ca într-un film de groază. Ce rau am facut să fiu trimisă aici ?ma întrebam eu.
- Unchiule Nathaniel!? Sunt eu Anais! Am stigat eu dar nici un raspuns. Am mai stigat de doua ori dar dinou nimic.
Genial. Probabil unchiul Nathaniel nu mai locuieste aici de mult. Iar eu stau într-o casă părasita și strig ca o frenetică. Asta e norocul meu. Deodată simt o respirație rece la ceafa si mi se face pielea de gaină.
- Ce face o fata ca tine intr-un loc ca asta? A spus o voce groasa care venea din spatele meu.
Sar ca arsă și privesc in spate. In fata mea se află un băiat înalt, cu parul intunecat si ochii la fel de intunecati si pot sune că tipul ăsta ar putea fi un model din reviste. Era cel mai chipeș băiat pe care l-am văzut în viața mea, nu ca aș fi vazut mulți.
- De unde ai aparut? am spus eu confuză și agitată.
- Eu am intrebat primul, frumoaso. A zis el ranjind.
Wow, cineva sa ma prinda va rog. Frumoaso? Eu? Adica bine nu eram chiar asa hidoasa. Aveam ochi albaștri si parul blond. Și mă consideram prezentabila cred. Dar niciodata nu m-am considerat " frumoasa" in adevaratul sens al cuvantului.
- Deci o sa imi raspunzi sau doar o sa te holbezi la mine? a spus el privindu-mă amuzat.
Oh, firar. Uite așa se da in bară.
- Aa...ma numesc Anais Blackfield. Il caut pe unchiul meu. Sti cumva unde e?
- Anais, hm? Unchiul tau nu e aici momentan dar mi-a spus despre venirea ta. Eu si fratele meu avem grija de conac cat este el plecat.
Stai ce? De unde îl știe el unchiul meu pe tipul ăsta și unde e plecat? Aș vrea sa îi pun mai multe intrebari dar nu cred ca e momentul potrivit. Deci o să trebuiasca sa locuiesc aici singură cu 2 băieti pana unchiul meu se intoarce cine stie cand? Atunci mi-am dat seama ca nici nu știu cum il cheama pe baiatul din fața mea.
- Scuză-mă dar care e numele tau?
- Bleack. Si fratele meu e White. Oricum eu trebe sa plec acum. Roaga-l pe fratele meu sa te ajute cu bagajele. Ne vedem la cina, frumoaso. A spus el zambind si a disparut.
Halal gentleman. Sincer îmi era rușine sa il rog pe fratele lui plus ca habar nu aveam unde e. Nu am decat 2 bagaje. Nu sunt asa grele. Ma descurc si singură. Am inceput sa car bagajele pe scari si ma rugam sa nu se rupa treptele la cat de tare scartaiau sub greutatea lor. Bine poate nu e așa ușor.O haide fi barbat Ana, fi barbat. Aproape ca am reușit să urc și ultima dar m-am impiedicat de proprile picioare. Asta o sa doară.
Chiar cand eram pe cale sa cad, doua maini puternice m-au readus la echilibru. Era un baiat cu ochii intunecati la fel ca a lui Bleack dar avea parul argintiu. Arăta ca un înger.
- Multumesc...e tot ce am putut rosti.
- De ce încercai să urci bagajele singură?a spus el sec.
- Pai...credeam ca mă descurc. Tu trebuie sa fi White, fratele tau mi-a spus despre tine.
- Idiotul ăla te-a lasat sa urici astea singură?
- A trebuit sa plece, mi-a spus sa te caut pe tine. am spus eu simtindu-ma vinovată.
- Deci esti genul ala de fata, hm? a spus el si am putut vedea un mic suras care apoi s-a transformat dinou intr-o linie inexpresivă. Oricum haide te ajut eu.
Dupa ce in final am urcat bagajele. White m-a condus catre camera mea. A o fost complet tacut pana cand am ajuns in fata usii camerie.
- Cina e la 7. A spus el apoi a plecat fara sa mai scoata vreun sunet.
Am intrat pe usa si am descoperit o încapere destul de spatioasă decorată la fel ca restul casei. Avea un dulap mare, un birou si un pat urias. Desi ma asteptam ca totul sa fie murdar și prafuit, totul era curat bec. Dupa ce m-am instalat am început să ma gandesc la ziua de azi. Am ajuns la concluzia ca nu aveam de ales decat sa stau aici. Dacă il sunam pe tata nu cred ca i-ar fi pasat prea mult. Cât despre unchiul, habar nu am unde ar putea fi. Sper doar să scap întreagă din toată tărășenia asta.
Imi era o foame de lup. Iar ceasul aproape batea ora 7. Ar trebui sa cobor la cină. Daca v-a fi vreo cină. Am deschi încet ușa și am traversat cu pași reținuți coridorul îngust apoi am coborat la parter.
Am ramas cu gura cascata cand am vazut masa plina de bunatati. De la fructe pana la pizza. Cred ca am ajuns in rai.
- Haide draguta, aseazate la masa. Am auzit o voce ragusita.
Atunci am vazut o doamna mai invarsta care imi zambea cald. Era imbracata intr-o uniforma de menajera si avea in mana o tava cu prajituri de ciocolata frumos ornate cu frisca.
- Am vacut cateva prajituri pentru tine. Sunt preferatele unchiului tau. Numele meu e Greta.
- Multumesc doamna...aa..Greta.
De nicaieri a aparut Bleake si a dat sa înșface o prajitura de pe tava dar Greta la plesnit usor peste mână încruntată.
- Sunt pentru domnișoară, nu pentru tine, tinere.
Acesta a afisat un zambet strengar apoi s-a uitat la mine, sudiindu-mă curios. Iar mie au inceput sa imi arda obrajii.
- Sunt sigur ca domnisoara nu se supara,a spus el apoi si sa asezat la masa. Ai de gand sa te asezi sau nu? A spus el apoi nerbdator.
- Nu uita sa ne lasi si noua ceva. S-a auzit din dreptul scarilor. Era White. Avea parul ciufulit si camasa sifonata ca si cum ar fi tras un pui de somn.
- Da, da haide odata! Se raceste mancare. A spus Bleack.
Si astfel ma aflam cu doi baieti care pareau total opusi intreband-ma ca caut eu aici. La un moment dat usa s-a deschis iar in dreptul ei statea un barbat impunator de varsta mijlocie cu parul argintiu si o barba usor nerasa. Avea ochii albastirii si stralucitori si plini de spaima. Oare e...unchiul meu? Cu singuranta e el. L-as putea recunoaste dintr-o mie. Tot ce a rostit a fost:
- Ea vine! Vine dupa tine...dupa noi toti! spus el privindu-ma cu ingijorare. Nu o sa te plierd si pe tine Anais! A exclamat apoi, ochii lui albastri scriplind in lumina.
Rezumat
Dupa ce Anais se muta in vechiul conac al unchiului sau,Nathaniel Blackfield. Ajunsa la conac acesata face cunostinta cu doi frati misteriosi care locuiau si ei in acel conac. Dar odata cu aparitia unchiului ei apare si o noua primejdie. Anais descopera ca ea nu este o fata obisnita ci o descententa a unei vechi familii cu puteri supranaturale care locuia in acest conac. Un descentent al familiei rivale canuta sa ii obtina puterile cu orice pret. Dar impreuna cu ce noi aliati puternici Bleack si White si cu ajutorul unchiului ei vor impiedica cu o vor impiedica cu orice pret pe lidera familiei rivale, Fiona Warthorn, in a-si inteplini scopurile malefice. Doua familii care poarte razboaie de mii de ani.
Ea trebuie sa isi protejeze familia si pe cei pe care ii iubeste cel mai mult.
Oare cine v-a castiga?
