STOP.
Asta a fost ultimul cuvant spus cu voce tare inainte sa o fac.
Mi am unplut cada cu apa fara pic de regrete sau de indoieli m am bagat in ea si usor ,usor am inceput sa ma scufund cu cat ma duceam mai in jos cu atat simteam cum bataile inimi mi se accelereaza dorinta de a scapa de tot ce e in jurul meu ce ma raneste devenea din ce in ce mai mare, sunetul era mai apasat. Ticaielile ceasului se sincronizau cu bataile inimii mele ,vedeam totul din jurul meu fara macar sa deschid ochii si STOP totul s-a rupt cand m am scufundat total. Legatura mea cu tot ce e in jur s a rupt. Nici macar nu am incercat sa ma zbat, n am avut pic de indoiala , simteam cum ma sufoc cum urechiile imi sunt invadate de apa, de apa care ma va elibera de toata povara asta , simt ca cu cat ma chinui mai tare cu atat voi ajunge la scopul meu mai repede. Si dintr o data nu mai simteam in ce loc sunt, nu mai simteam nimic,parca puteam respira sub apa, eram treaza dar dormeam in acelasi timp, nu simteam apsolut nimic , aerul pe care-l trageam inainte in piept , apa pe care foloseam zilnic, pamantul pe care paseam, caldura de care aveam parte, NIMIC, nu mai simteam nimic , eram pur si simplu un su.flet care vroia sa plece dintr o lume materiala , sa se elibereze de un corp de nimic de care si a batut joc cat timp l a detinut...
Nu intelegeam nimic. Am scapat? Nu ma puteam ridica din corpul ala de nimic...am incercat , si am incercat dar nu puteam
Dintr o data aud usa ...era mama
~Heily , Heily~
Vroiam sa i raspund incercam sa vorbesc dar ceva ma oprea simteam ca am buzele cusute ca nu am gals nu aveam control asupra propiului corp, ce am facut? Cum pot sa uit de mama, ea e singura care m a sustinut intodeauna...cine stie ce va patii acum.
Usa baii se deschise iar pe ea intra mama.
*ok acum hai sa ma prezint*
Eu sunt Haily si am 19 ani , de o perioada de cand eu cu mama ne am mutat in alt oras si de la accident-ul lui tata nu mai sunt aceiasi am o alta viziune a vietii simt ca nu merit sa traiesc nu am pentru ce , tot orasul ma considera o orfana ciudata cel putin in vechiul oras aveam prieteni, un iubit, amintiri legate de tata , dar mama a considerat ca e mai bine sa ne mutam aici astfel crede ca il vom uita mai usor pe tata.
Mama e bolnava a avut 2 preinfarcte daca mai face unul....nu vreau sa ma gandesc...iar eu? Ce ii fac? Nu mi a fost frica sa scap de viata asta de cacat dar nu vreau sa o scap si pe ea ....eu sunt singura persoana pentru care mai traieste nu are pe nimeni...o s o ranesc foarte mult acum.
*revenim*
Cand intra am gasit puterea sa ma ridic lund o mare gura de aer trasa in plamani ma ridic. Ma duc langa ea si nu inteleg de ce se uita in gol dc e socata...pur si simplu a paralizat nu ma baga in seama s a lasat in genunchi si plange dar nici nu ma baga in seama :
-Maamaa ridica-te , mamaa uita-te la mine, vorbeste mi , sunt bine.
*mama suspina si speriata cu lacrimi in ochi si tremurand se apropie de cada*
Nu intelegeam de ce se mai duce acolo , eu sunt langa ea si ea?
Incerc sa ma apropii de cada dar parca o bariera ma retine incerc sa o sparg si ce? Ce se intampla? Incerc sa o sparc si dintr-o data gura mi se umple de apa , tusesc , lumina pe care toti o vedem cand inchidem ochii palpaia,simteam cum mi se taie piciarele, corpul imi era greu,megru in fata ochilor si cad.
Capitolul 1 .
