Prolog.

147 25 12
                                    

Sunt lacrimi asa de grele si de fierbinti, incat ochii nu le pot plange, ele zac in inima arzand-o. Si n-am uitat, cat am plans defapt, cat am regretat, am realizat ca tot ce-i bine nu tine mereu cu tine, retine, dar nu uita ca intr-un final orice rau e ucis de-un bine!
Cel mai ingrat lucru este sa cersesti iubire celui ce te-a uitat odata. Lumea asta te distruge, Te induce in eroare, Fura tot si apoi fuge, Te raneste si te doare!
Suferinta sparge timpul si orele de repaos. Ea face din noapte dimineata si din dupa-amiaza, noapte.
Ştiţi acel sentiment, când vrei doar să plângi. Să urlii şi să fii lăsat în pace? că eu da.. îl ştiu.. e cel mai aiurea sentiment.
Zâmbesc sau plâng... nici nu mai ştiu... în inima mea e frig şi totul pare aşa pustiu.
Câteodată plâng, câteodată simt că innebunesc, câteodata stau şi mă întreb de ce naiba mai trăiesc.
Toate neputintele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristete.
Adaugam la tot un strop de gelozie. Si ne certam prea des ,din cea mai mica prostie. Mă exprim în lacrimi vărsate, ascult o melodie şi mă las usor pe spate în acelaşi pat plin de păcate. Exista un om caruia ii datorez totul si pentru care as face orice nu conteaza potul. Dar soarta imi pune mereu bete in roate fiindca cei pe care ii iubesc nu-mi sunt aproape.
Nici durere, nici fericire, nici ura, nici bucurie, doar un gol mare.. Am oferit dragoste acolo unde se cerea doar... indiferenta.

Durerea te-a maturizat, te-a pus pe gânduri. Te-a învățat să citești printre zâmbete și rânduri. Ștergi o lacrimă dar nu poți să ștergi amintiri..
Sentimente confuze, nu stiam ce sa cred, poate atunci visam omul perfect.
Trag un fum sperând ca-l voi uita, dar stiu bine ca asta nu aproba inima.
El râde... Ea plânge... El o înşeală... Ea nu crede... El o ignoră... Ea il iubeşte... El o paraseste... Ea suferă... El se întoarce... Ea nu mai este!

Un pix. Un jurnal. Si mii de ganduri. Amintiri ramase. Scrise in acele randuri.
Vreau sa simt din nou ca pot sa zbor. Am incercat dar nu te pot uita asa usor. Mor incet, simt cum totul ma doboara. Hai sa o luam de la inceput, suferinta sa dispara. As da tot ce am doar ca sa pot intoarce unele persoane.. Visele sunt ruinate, s-a cam dus speranta. De aceea nu voi mai iubi, ca sa nu-mi complic viata!
Ce-am iubit m-a lasat... si s-a dus..

In jurul meu, lumea s-a schimbat, desi am cautat-o, fericirea nu m-a cautat.

Hello!Am făcut o carte..sper sa va placă!Fără jigniri,este prima datā!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 14, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Do Not Leave Me.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum