DARK LOVE

Un fel de confesiune...

Ma ridic cu greu de pe podeaua rece pe care am stat ghemuita mai bine de 2 ore si in drumul spre baie ocolesc scrumiera care este deja plina. Iar am clacat. Amintirile dureroase au invadat din nou in sufletul meu strapunganu-l mereu ca o mie de cutite care patrund iar si iar in aceleasi rani adancindu-le. Imi clatesc fata cu apa rece pentru a inlatura lacrimile uscate si aruncandu-mi hainele in cosul de rufe patrund in cabina de dus.

Dupa un dus scurt menit sa ma ajute sa imi revin pasesc in dormitor si cu rapiditate imi aleg hainele. Un tricou negru, o pereche de blugi si botinele cu toc. Imi las parul brunet pe spate si cu ajutorul machiajului ascund urmele suferintei care si-au pus amprenta pe chipul meu. Imi indes pistolul la spate si cobor in bucatarie pentru o cana de cafea.

Acolo spre surprinderea mea dau de Matthias stand la masa cu telefonul in maini si o tigara intre degete. Fara sa il bag in seama trec pe langa el spre aparatul de cafea. Imi pun o cana si imi aprind si eu o tigara. El se intoarce spre mine ca si cum acum m-ar fi observat.

-Hei! Ce faci imbracata la ora asta?

-Plec.

-Unde? Ma intreaba si deja devin iritata

-La sediu. Afacerile noastre se rezolva noapte. Ii raspund totusi in speranta sa ma lase in pace.

-Stiu dar nu ma asteptam ca tu chiar sa te ocupi de ceva.

-Sa stii ca mi-am castigat renumele pe drept si daca nu ai fii fiul Demonului ti-as arata. Ii raspund eu iritata in timp ce imi recuperam telefonul de pe masa cu dorinta de a parasi cat mai repede incaperea.

-Vin si eu cu tine, am putina treaba acolo.

-Si nu poti sa mergi singur. Ii replic artagoasa.

-Ce sexi esti cand esti artagoasa. Imi raspunde acesta cu un ranjet enervant pe buze.

Fara sa ii mai raspund pasesc spre iesire cu el pe urmele mele.

*****

Drumul desi lung l-am parcurs intr-un timp scurt. Am mers cu masina lui Matthias deoarece nu aveam starea necesara pentru a conduce. El a avut cateva tentative de a incepe o conversatie dar cand a vazut ca nu il bag in seama a renuntat.

Cand am intrat in sediu ne-am despartit si dupa ce i-am salutat pe toti cei prezenti printr-un semn cu mana, am continuat sa merg spre biroul meu. Peste o ora am o intalnire importanta cu unul din furnizorii care ne asigura transportul de droguri din Columbia.

Nu ma asez bine pe scaun ca pe usa intra Demonul cu o fata destul de serioasa.

-Ce s-a intamplat? Il intreb direct dandu-mi seama ca s-a intamplat ceva.

-Au ratat un transport.

-Care ? Intrab incercand sa analizez situatia

-Cel spre Mexic!

- Cum??? Intrab ridicandu-ma in picioare si trantind mainile pe birou. Acela era un transport foarte important.

-Din incompetenta si stii ca eu urasc incopetenta! imi spune acesta serios.

-Cine s-a ocupat de el? Intreb stiind ca vinovatul va plati cu viata

-Ramon. Stiu ca trebuie sa te intalnesti cu el, cred ca asta voia sa iti spuna. Vreau sa ii arata ca suntem mai bine informati si sa ii amintesti ca noi nu suntem niste persoane iertatoare.

-Ok! ii raspund stiind deja ce trebuie sa fac.

-Vreau sa il iei si pe Matt cu tine

-De ce? intreb uimita dar incercand sa par calma

-Vreau sa isi aminteasca modul in care rezolvam afcerile si sa il conving de calitatile tale.

-Ok! ma resemnez stiind ca Demonul este deja suparat si nu doresc sa il contazic

***

Privesc pe geamul masinii lui Matthias asteptand sa ajungem la locul intalnirii cu Ramon.

-Acum sa vad de ce esti in stare Ella! Imi spune acesta intorcandu-se cateva clipe spre mine apoi revenind la condus.

-O sa vezi! Si ti-am mai spus odata sa nu imi mai spui asa! Ii vorbesc fara a-mi lua privirea de la luminile orasului.

-De ce nu iti place sa ti-se spuna asa? Este numele tau!

-Ella a murit acum trei ani! Eu sun Queen! Afirm intorcandu-ma spre el si privindul directi in ochiii aceia negri si reci.
-De ce spui asta! Întreaba el vizibil curios.
-Deoarece Ella era o fetita sensibila si credula care a ajuns calcata in picioare si omorata fara sa ii pese nimanui de moartea ei! Spun intorcandu-ma iar sper geam incheind astfel discutia.