capitolul 25

280 31 9
                                    


Louis pov.

Stau in pat, cu ochii in lacrimi, obrajii umezi si tigarile pe noptiera. Nu am dormit toata noaptea. Imi era frica de ziua asta. Nu vreau sa se intample ce se va intampla.

Azi este ziua inmormantarii. Nu pot sa il las. Mi-e dor de el. Vreau sa fie aici si sa ma sarute. As da orice sa il mai simt inca odata.

Cand dorm, il vad in visele mele. Intotdeauna imi spune ca o sa fie bine si eu intotdeauna sfarsesc sa tanjesc dupa atingerea lui.

Usa camerei mele se deschide usor si Eleanor intra in camera. Pun pariu ca arat oribil dupa expresia fetei ei.

Ofteaza si se apropie de mine cu pasi lenti si apasati.
-Louis, trebuie sa ne pregatim. Vocea ei subtire imi inunda auzuriile si cand realizez pentru ce trebuie sa ne pregatim, izbucnesc din nou in plans.

In momentul urmator, caldura bratelor lui Eleanor ma invaluie. O simt suspinand si stiu ca si ea plange.

Ma indepartez de ea si imi trag nasul. Ell imi sterge o ultima lacrima de pe fata mea inainte sa ma sarute.

O iubesc pe Eleanor dar niciodata nu o sa uit ce am avut cu Harry. A fost dragoste pura si inocenta. Cand eram cu el, simteam ca zbor. Nimic nu era imposibil si totul era mai usor cand ne tineam de mana.

Ma ridic din pat si plec spre baie dupa ce Ell s-a dus se isi imbrace rochia.

Ma holbam in oglinda. Arat oribil, atat de neinsufletit si de trist. Oricum sunt mort pe dinauntru si inima mea sangereaza de dor.

Am pornit apa si am intrat in dus. Picaturile reci imi relaxau muschii incordati.

Pentru o secunda, inima mi s-a oprit cand am simtit niste degete alunecand pe spatele meu. M-am gandit ca este Eleanor dar nu e ea. Oh, doamne.

Am vrut sa ma intorc dar mana lui calda ma tinea in loc.
-Nu te intoarce, doar bucurate de moment. I-am auzit vocea ragusita.
-Harry? Te rog nu pleca..te rog..Incep sa zic dar sunt oprit de aceeasi persoana care mi-a furat inima.
-Ah, Louis. S-ar putea sa fie ultima data cand mai te pot atinge. Traieste momentul acum. Imi taie cuvintele.

I-am simtit buzele moi pe gatul meu. Mi-a fost dor de asta. Nu am putut rezista si m-am intors iar buzele mele s-au izbit de ale lui.

Am adancit sarutul si pot sa jur ca as sta asa pentru tot restul vietii mele. Incep sa raman fara aer dar nu ma despart din sarutul asta.

Deodata, nu ii mai simt buzele peste ale mele. Imi deschid ochii si nu vad pe nimeni.

Imi lipesc spatele de peretel rece al cabinei si ma las in jos, inconjurandu-mi genunchii cu mainile.

A fost aici. L-am simtit. Sau, a fost totul in capul meu? Incep sa inebunesc? Nu, nu poate fi adevarat. Harry a murit, eu auzindu-i ultima bataie a inimii.

Ma ridic de jos si ies din dus. Imi inconjor trupul cu un prosop si plec in camera.

Costumul meu negru este agatat de pe un cuier. Sta acolo de ieri. Cravata bine aranjata si camasa alba, imaculata iti ia privirea.

Iau costumul si il privesc. Ma imbrac cu el si ma uit in oglinda. Imi analizez fiecare parte.

Imi indrept spatele si ma intorc cu spatele la oglinda. Imi ridic mainile incet catre nasturi si incep sa ii desfac.

Imi pierd rabdare si rup tot costumul pana cand raman in boxeri. Arunc jumatatile de material intr-un colt din camera si ma indrapt spre dulap.

Scot o pereche de skinny jeansi negri. Ii trag pe picioare si scot din parte lui Harry de dulap, un tricou negru. Este al lui.

I'm here for you Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum