Capitolul 1

92 7 3
                                    

Ma numesc Alexy Rose,par castaniu,ochi caprui.Am 17 ani si locuiesc la New York impreuna cu parintii mei.In fine,sa revenim.
Fiindca s-au terminat orele imi iau ghiozdanul si ma indrept spre casa dar cand sa deschid usa se aud tipete din gradina din spate al casei.Fug repede intr-acolo si cand ajung mii de lacrimi imi cad pe obraji la vederea parintilor mei intr-o mare balta de sange iar langa ei statea un barbat inalt,brunet cu ochii rosii si cu colti de parca ar fi VAMPIR?Nu,nu,nu!Nu se poate!Sunt doar niste mituri ma gandesc uitandu-ma la barbatul ce isi stergea sangele de pe buze.Nestiind ce sa fac o iau la fuga si ajung intr-o padurea opresc sperand ca mi-a pierdut urma dar deodata simt cum cineva imi pune mana la gura si cu una ma tine sa nu scap Gata,acesta este sfarsitul meu a fost ultimul meu gand inainte sa vad numai negru in fata ochilor...

★★★

Ma trezesc si vad ca sunt intr-o camera necunoscuta de culoare rosie intinsa pe un pat mare ce este asezat langa o fereastra mica pe care abia se poate strecura putina lumina.Ma ridic si ma uit pe fereastra mica incercand sa imi dau seama unde ma aflu dar fara sperante.
Cand incerc sa deschid usa vad cum intra un baiat blond cu ochii verzi,mai inalt ca mine cu un cap si care pare de aceeasi varsta cu mine.
-Se pare ca te-ai trezit. imi spune apropriindu-se de mine,eu facand cativa pasi inapoi ca sa maresc distanta dintre noi
-Cine esti? il intreb speriata
-Nu ar trebuii sa te intrebi unde esti? ma intreaba la randul lui asezandu-se pe pat.
-Parintii mei....sunt morti,nu-i asa?
-Da. imi raspunde fara vreo expresie faciala
-Deci ce mai astepti?De ce nu ma omori si pe mine din moment ce sunt inchisa aici? il intreb cu lacrimile deja cazand pe obrajii mei firavi.
-Stii foarte bine ca nu eu ti-am omorat parintii. spune ridicandu-se de pe pat si apropriindu-se de mine acum fiind doar la o palma distanta intre noi.
-Stiu...dar si tu esti ca el nu?Pot simtii asta.
-Poate sunt un sugator de sange,dar nu am de gand sa te omor,fiindca daca voiam nu te mai salvam de vampirul ala incepator insetat de sange. imi raspunde uitandu-se la mine de parca m-ar analiza din priviri.
-Atunci de ce m-ai salvat?De ce nu mi-ai baut sangele asa cum fac toti vampirii?
-Deoarece nu sunt vreun vampir idiot incat sa omor o printesa cu sange nobil. spune eu uitandu-ma nedumerita la el ca la fiul celor doua animale la poarta noua
-Cum adica....cu sange nobil?
-Pe scurt esti vampir cu sange pur,iar oamenii pe care ii numesti parinti sunt doar parinti adoptivi.Adevaratii tai parinti sunt morti de 16 ani. la auzul cuvintelor lui nu stiam ce sa mai raspund.Eu?Vampir cu sange pur?Nu...nu se poate asa ceva! imi repet asta in minte pana cand privirea mi se intetoseaza si cad iar ultimul lucru pe care il aud este cum cineva ma striga....

O viata nouă alături de un vampirUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum