Ce este dragostea?

Toata lumea se intreaba acelasi lucru . Ce este aceasta dragoste ?De ce oamenii se indragostesc , dar uita sa iubeasca pana la capat? Oare aceste idile din "tinerete" te ajuta ca sa iti formezi un caracter? Te formeaza ca om sau doar te pregateste pentru adevaratul sens al cuvantului "dragoste" ?

Parerea mea este ca poate aceasta "iubire juvenila" (tinereasca) este doar o etapa de informare. O etapa de pregatire pentru a fi gata sa iubim cand vom intalni cu adevarat acel "suflet pereche" de care vorbeste toata lumea cu atata bucurie si mister , in timp ce ochii le sclipesc si lacrimi le tulbura vederea cand isi aduc aminte de clipele minunate petrecute in doi .

Dar de ce , de cele mai multe ori cand iubim o persoana , o facem sa sufere? Fara a ne da seama , dragostea se risipeste, se pierde cu timpul. De ce nu putem iubi mereu la fel de mult cum iubeam la inceput ?

Acestea sunt niste intrebari care pe mine ma tulbura cu adevarat! Te indragostesti . Iubesti. Te simti atat de fericita alaturi de acea persoana , ca pe urma sa va certati si sa va desprtiti, ca intr-un final sa suferi , sa plangi si orice ai face gandul sa iti sara iar la el . Ai vrea sa sti in permanenta ce face , daca ii mai pasa de tine , daca se mai gandeste la tine , daca sufera si el la fel de mult pe cum suferi tu . Si totusi nu ai curajul sa il mai cauti , de frica sa nu te refuze , si ramai tot trista cu lacrimi in ochi , gandindu-te la toate amintirile care va leaga, si iti readuci aminte de povestea voastra de iubire , orice ai face, nu il poti uita . Inca il iubesti , dar preferi sa taci si sa suferi decat sa vorbesti iar cu el .

De aceea am ajuns atat de inumani incat sa nu ne mai intereseze de sentimentele persoanei care nu cu mult timp in urma simteai ca este jumatatea ta . De ce de fiecare data cand doua persoane se iubesc si se despart , intre ele creste ura si dispret. De ce de fiecare data punem orgoliul in fata sentimentelor . Orgoliul nu este o calitate . Este un defect . Un defect mare care pateaza caracterele oamenilor . Si asa , intr-un final te saturi sa suferi dupa acea persoana , stiind ca ea si-a continuat viata  alaturi de o alta persoana si tu  inca nu il poti uita. Ca acum in locul tau este o alta "papusa" pe care o strange la pieptul sau , cum facea si cu tine odata si o saruta pe frunte cand este suparata . O iubeste pe ea acum. Iti pare rau , dar cu lacrimi in ochi , devi mai puternica si incerci sa il uiti , gandindu-te mereu ca acum el este fericit alaturi de "ea", si gandul ca deja te-a uitat iti da vointa de a face si tu acelasi lucru , dar cu neputinta.

Timpul trece , tu incepi incet incet sa te indragostesti de un alt baiat , dar ai tendinta de al compara cu cel pe care credeai ca este marea ta dragoste . El incearca sa se apropie de tine , indragostindu-se . Iubindu-te . Si tu , vazand ca ar da orice doar pentru ca tu sa fi fericita , te indragostesti de el , ajungi sa il iubesti nespus de mult.

Si uite ca soarta face ca intr-o buna zi , voi sa va intalniti intamplator .El te vede fericit . Se bucura pentru reusita ta . Dar el acum este trist. De ce ? Pentru ca ii pare rau ca noul sau prieten o face mai fericita decat a facut-o el. Regreta . Ar da orice sa o aiba inapoi , dar a pierdut-o definitiv . El incearca sa o convinga sa se intoarca la el . Ea refuza gandindu-se ca acum este fericita alaturi de acest baiat, care a avut puterea sa o accepte asa cum este ea , sa o iubeasca si sa fie alaturi de ea , la bine si la greu .

El pleaca dezamagit, suparat pe el insusi , ca a lasat-o sa plece , cand putea sa o ierte , si acum altcineva o apreciaza mai mult decat a facut-o el . Se gandeste cu durere ca odata ea ar fi dat orice ca sa il aiba inapoi , iar el a ignorat-o . Ii pare rau acum ca a facut-o atata timp sa sufere . Iar acum , lacrimile pentru ei , le varsa el. Nu a vrut-o inainte . Acum o vrea din tot sufletul , dar este prea tarziu.