Capcana periculoasa

Capitolul 02 - Salvatorul

"WILD" Numele mare scris boldat imi incanta privirea.

Barul aglomerat, intunecat, mirosea puternic a bere, tigari si a parfumul ieftin si dulce al femeilor imbracate sumar ce se invarteau de colo colo in speranta ca vor agata ceva in seara asta. Scarbita de priveliste, stramb din nas si pornesc de pe loc in timp ce observ tejgheaua. Ma asez pe scaunul exagerat de inalt si arunc geanta pe scaunul lateral multumind mintal ca e liber.

De indata ce imi observa prezenta, chelnerita se ridica cu un oftat de pe scaun si isi arunca telefonul la intamplare.

- Buna, cu ce te pot servi? Intreaba ea la fel de plictisita.

- Pentru inceput, un zambet ar fi perfect! Apoi imi poti pune un shot de whisky. Spun repede in timp ce-i fixez dur ochii cu privirea.

Nu e ca si cum as avea neaparata nevoie de zambetul ei, dar sunt deja destul de nervoasa si demoralizata... si asta ma face sa ma razbun pe micuta blonda fara sa vreau.

-  Scuze, e prima mea zi aici! Se scuza in timp ce desface sticla si-mi pune un shot. Jur ca urasc slujba asta! Sopteste.

Incerc sa-i ignor cuvintele, si-mi mut privirea plictisita oriunde in jurul meu, numai la ea nu, nu stiu exact ce vreau sa demonstrez cu asta, doar ca... nu e ca si cum mi-ar pasa atat de tare detaliile in legatura cu sjulba ei, sau cu ea.

Imi fixez involuntar expresia pe shotu-ul plin din fața mea si-l dau peste cap fara sa clipesc, simtind imediat lichidul cum imi arde gatul intr-un mod placut. Inchid ochii usor savurand senzatia pe care mi-o da, eliminandu-mi orice gand in legatura cu orice se intampla in viata mea. Salveaza-ma, te rog!

- La naiba, ce bun e! spun, prinzand o stare de euforie din cauza alcoolului si expir aerul ce l-am tinut in mine pana acum.

- Crezi ca bautura e rezolvarea problemelor tale? se trezeste ea vorbind in timp ce ochii sai verzi imi analizează fața.

Modul in care a sunat intrebarea asta, ma face sa-mi mut privirea inexpresiva asupra sa, facandu-i semn clar ca nu e cazul sa se bage dracului in viata mea. Sunt destul de matura incat sa fac ce vreau, si cum vreau. Si o micuta si inexistenta barmanita nu are niciun drept sa ma judece in vreun fel.

- Daca nu ea, atunci cine? O atac verbal la randul meu, in timp ce ii fac semn sa mai puna un shot, aceasta se conformeaza si mi-l pune inainte.

- Mama mea nenorocita mi-a distrus viata! Imi gasesc curaj si incep sa vorbesc. Tonalitatea ce-am folosit-o exprima multi ani adunati de frustrare si furie.

Imi las capul in jos involuntar incercand sa-mi controlez reactiile, si sa nu incep sa bat cu pumnii in masa, ceea ce as fi vrut initial sa fac.

- Acum cateva zile am surprins-o impreuna cu prietenul tatalui meu, parca si acum ii vad sarutandu-se in masina: era seara, veneam de la prietena mea Lara, aparent am crezut ca sunt doi adolescenti in calduri care nu si-au mai stapanit hormonii, dar cand am vazut cine era de fapt.. Am luat o pauza, clipind incet, imaginile imi apareau in minte una cate una.

- Cand am vazut, am innebunit! Tin minte ca am aruncat cu tot ce mi-a venit la mana in masina lui scumpa apoi, i-am spart un geam. Erau impreuna de 2 ani pe la spatele nostru, iar in acesti 2  ani nenorociti mi-a ruinat viata, comportandu-se deplorabil. Numai ce m-am mutat in oras azi.

- Crezi ca se mai poate rezolva ceva? Intreb

Imi ridic capul usor vrand s-o privesc in ochi cand imi va da raspunsul, iar parul imi invadeaza usor fața plasandu-se pe-o parte si pe alta a obrajilor mei facandu-ma sa arat ca o fantoma din filmele de groaza. O gasesc pe ea zambind ca o idioata la mine, si-mi incrunt sprincenele in semn de "ce dracu' e asa amuzant", iar aceasta se prinde imediat si devine serioasa. Super!