Murders

Prefaţă

   Mi-am privit paharul de şampanie, în timp ce mama lui Hugo îmi povestea ceva. De partea cealaltă a sălii era Hugo, care mă privea zâmbind. Am lăsat capul în jos, şi am simțit cum obrajii mi-au luat foc. Simțeam privirea lui pe corpul meu şi era intimidant. Niciodată privirea cuiva nu mi-a făcut corpul să sfârâie și să îmi simt capul plutind în asemenea fel. Am luat o gură din paharul de şampanie şi am privit spre sala decorată frumos, trandafiri albi şi roşii fiind pe fiecare masă. Melodia ,,Love me tender" de la Elvis Presley umplea sala, în timp ce oamenii conversau între ei, purtând discuții de afaceri sau banalități pentru a destinde atmosfera. Mama lui Hugo mi-a zâmbit într-o manieră caldă și iubitoare, iar eu am schițat un zâmbet mic. Melodia îmi amintea de mine şi de Hugo, de tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni de când îl cunosc. E atât de frumos să fii îndrăgostit. Însă dacă persoana pe care o iubeşti nu simte la fel, iar restul sunt doar fațade create de propria-ți minte, pentru a te distrage de la crudul adevăr?

    Am luat loc pe un scaun de culoarea caramelului, ce avea detalii mult prea sofisticate pentru ca eu să le cunosc, în timp ce continuam să ascult versurile melodiei, care mă făceau să regândesc totul. Am privit cum Hugo vorbea cu o fată cu părul de culoarea cărbunelui, ce purta o rochie neagră, foarte mulată, cu o crăpătură pe piciorul stâng şi foarte slabă. Am simțit cum gelozia îmi stăpânește corpul, iar tristețea mă acaperează în același timp.Viktor, fratele lui Hugo, m-a privit într-un mod apologetic, amintindu-mi de conversația noastră înainte de a lua parte la această petrecere sofisticată. M-am ridicat de pe scaun, încercând să nu atrag atenția asupra mea, simțind o pereche de ochi ce mă ard. Am ieșit din sală, rugându-mă ca majordomul ce mi-a luat haina la intrare să o fi pus la vedere, ca să pot pleca cât mai rapid de aici. Mi-am găsit haina de culoare neagră, într-un final, ieșind pe ușă cât să par invizibilă. Am urcat într-un taxi, dându-i șoferului adresa casei mele. Capul meu s-a sprijinit de geamul îmbâcsit al taxiului, oftând ușor și dorindu-mi doar să ajung cât mai repede acasă.

    Am coborât din taxi, oferindu-i banii șoferului şi am trântit portiera în urma mea. Mi-am privit casa, apoi cerul înnorat, ce avertiza că va urma o furtună în Seattle. Descuiând ușa, am simțit mirosul familiar de vanilie și am răsuflat ușurată, simțind toată greutatea pe care o ținusem pe sufletul meu cât timp eram la acea petrecere plină de oameni bogați, ce făceau lucruri murdare și inumane, pentru a-și satisface pofta inumană de bani. Mi-am dat jos tocurile incomode și am început să merg către baie, pentru a mă demachia și a face un duș rece. Simțeam nevoia să mă dezmorțesc și să mă rup de tot ceea ce însemna Hugo. Însă oricât încercasem să fac asta de când am căzut pradă lumii sale murdare, totul a fost în zadar.

  -Mamă, ai văzut-o cumva pe Tania? paharul de șampanie rece din mâna mea avea oricând să fie sfărâmat, datorită tensiunii pe care o simțeam și aveam nevoie să o descarc, fără să explodez de frustrare. Ochii mei o căutau prin mulțimea de snobi cu care am fost forțat să fiu civilizat toată seara, însă degeaba. Am simțit o prezență familiară lângă mine, ochii mei nepărăsind chipul mamei mele, așteptând un răspuns.

   -A plecat acum aproximativ o oră, Hugo. vorbele fratelui meu m-au lovit precum cea mai puternică palmă posibilă, simțindu-mă dat peste cap în orice mod posibil.

   -De ce nu mi-ai spus? paharul din mâna mea avea să se spargă în orice moment, însă ăsta era cel mai neimportant lucru acum. Voiam să știu de ce a plecat ea.

   -Nu este responsabilitatea mea să îți supraveghez mica păpușă. Data viitoare fii atent la ea, nu la orice femeie ușoară ce e dispusă să își desfacă picioarele în orice moment pentru tine. Viktor a luat ultima gură de șampanie și a trântit puternic paharul pe măsuța de sticlă situată lângă mine, simțind cum pulsul mi se accelerează, iar dorința de a-i sparge fața scumpului meu frate este mai mare ca niciodată. Dar ăsta era cel mai nesemnificativ lucru acum, trebuia să vorbesc cu ea și să lămuresc situația. Trebuia să îmi fac datoria față de ea, așa cum am spus sub acel jurământ.