Poveștile cu final fericit nu există în viața reală, sunt doar niște basme, cele adevărate au doar finaluri dramatice.
Alex deși își găsește prințul pe cal alb, întâmpină multe obstacole ce îi pun în pericol atât relația cât și viața.
Cum se va sf...
Chestia asta mă deprimă! glasul lui Zayn mă aduce cu picioarele pe pământ.
Este luni și este prima zi de liceu a brunetului, pe care l-am condus și i-am promis că îi voi prezenta școala.
Faptul că weekend-ul a trecut așa repede mă enervează. Ieri nu am făcut nimic special, iar acum trebuie să fiu din nou aici la liceul ăsta.
-Hai că nu o să fie așa rău. Mai ales că vei avea multă companie din partea fetelor. îl încurajez în timp ce intru pe porțile liceului împreună cu brunetul care are deja toate privirile fetelor pe el.
-Ce pot să spun. Mereu am fost fermecător. zâmbește el "fermecător" aruncându-și o mână prin păr.
-Pff...Ce glumă bună!
Îi căutam pe cei 4 din priviri. M-am gândit bine și chiar trebuie să le cer scuze. Trebuie să vorbesc cu ei neapărat.
-M-ai jignit! începe el să se comporte copilărește.
-Zayn te las câteva momente singur, deși știu că vei avea companie. spun stânjenită când dau de cei 4.
-Te duci să vorbești cu ei, nu? își dă el seama după ce mă vede că mă uit în direcția lor.
-Te rog, nu te supăra! E ceva urgent! acesta mă înțelege și dă din cap afirmativ.
Ușor nesigură fac pași spre direcția lor. În mai puțin de 1 minut ajung la câțiva pași de ei. Mă simțeam așa rușinată.
-Hey. se întorc ei la auzul voci mele.
-Bună Alex! singurul care îmi răspunde e Louis, ceilalți privindu-mă surprinși. Ce faci? cu un mic, aproape inexistent zâmbet mă întreabă.
-Nașpa! Vreau să-mi cer scuze băieți. Chiar îmi pare rău că m-am comportat așa cu voi. Nu trebuia să trag o concluzie fără a vă cunoaște cu adevărat. Sper că mă veți ierta. mă pregătesc să plec cu privirea în pământ, nu vroiam să fac situația mai grea.
-Șateno, nu trebuie să-ți ceri scuze. Și noi am fii reacționat la fel. vocea lui Liam, oprindu-mă din a mai face pași.
-Mă simt extrem de prost față de voi, la cum m-am comportat. spun privindu-i discret pe fiecare.
-Alex, e în regulă. Cei care am greșit suntem noi că nu am putut face nimic. zice Niall, pe mine cuprinzându-mă niște emoții ciudate.
-Acum ați putea să mă considerați din nou prietena voastră? buza mea de jos fiind în acest moment mușcată.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Noi te-am considerat oricum prietena noastră. îmi spune Harry și mă trage într-o îmbrățișare, așa ajungând să fiu înconjurată de 4 fantastici.
-Mulțumesc băieți. Acum ar trebui să plec. I-am promis cuiva că îi voi prezenta școala. zic după ce ne desprindem din îmbrățișarea de grup și îmi aduc aminte de brunetul ce mă așteaptă.
