Timpul ... o arma atat de letala si in acelasi timp o comoara de aur ... ce poate face, cat face timpul? Ia vieti, imbatraneste, vindeca rani ... ucide sperante... suntem trecatori prin timp, dar cei mai multi oameni, devin nemuritori prin jocurile de cuvinte pe care la lasa ... poezii, povesti, romane, schite, nuvele, toate cate sunt.
Aceasta carte, e modul meu de a trai nemuritor: vorbesc prin ea, voi vorbi prin ea, pentru totdeauna.
"Pierdut in timp" semnifica nestiinta mea ... locul unde ma aflu, aici lovindu-se una de alta, religia si stiinta.
Primul capitol, Religie vs. Stiinta intruchipeaza lumea de la inceput, o rescrie, ca si cand aceste doua principii s-ar potrivi si ar alterna, ca doua piese de puzzle, care de fapt nu se potrivesc nici taiate.
Am uitat sa spun, ca aceasta carte, e o erezie, una blanda, doar fantastica, ce nu concureaza cu nimeni.
Pe coperta aveti o piesa de-a lui Ceaikovski, pe care o ascult mereu, oricat de "pierdut in timp" as fi.
