Ochii lui...

40 3 2
                                    

Seara, am adormit tarziu, fiind prea fercita pentru ca l-am revazut dupa atata timp.

Am adormit intr-un final pe la 1:12, cred, dar nu a durat mult caci m-am trezit dupa o ora de somn, pentru ca aveam nevoie urgenta la baie.

Dupa ce m-am intors, m-am bagat in pat si am tras toata patura peste mine.

Am inchis ochii, dar in zadar, pur si simplu nu puteam sa adorm. Am continuat sa privesc tavanul pentru cateva minute, apoi privirea mi-a cazut pe o umbra care se ascundea in intunericul din dormitor.

M-am ridicat in sezut pentru a vedea mai bine, dar tot nu puteam sa-mi dau seama exact cine e, dar frica care imi invada corpul imi spunea ca ceva nu este bine.

Am ramas concentrata pe acea umbra care nu se misca si am coborat usor din pat indreptandu-ma cu pasi mici spre usa pentru a fugi, dar usa era blocata.

O mana mare, dar cunoscuta o tinea, acum acea persoana era atat de aproape incat ii puteam simti respiratia.

Imi ridic usor privirea si sunt intampinata de 2 ochi albastri, ochii pe care eu ii stiam prea bine.

"E in regula draga mea sunt eu."

"Jason! ce cauti aici?"

Dar raspunsul nu a mai venit pentru ca eram deja singura.

Nu eram sigura daca asta a fost doar imaginatia mea sau a fost real.

Scutur din cap sa-mi alung gandurile si ma pun din nou in pat, hotarata sa adorm.

Dimineata a trecut repede, doar ce am apucat sa-mi iau micul de jun si sa invat ceva pentru testul de azi.

La scoala, somnul incepuse sa-si spuna cuvantul. Dupa ce reusisem sa raman treaza 4 ore pentru test, exact in timpul testului am adormit. La sfarsit, cand s-au strans lucrarile, un coleg ma inghiolda in spate, sa dau lucrarea.

*Ceee? Nu se poate, dar abia daca am scris ceva la primul subiect. Ahh...perfect!*

Dupa ore, am plecat nervoasa acasa, nu puteam sa cred ca dupa ce invatasem atat voi lua o nota *teribil* de mica.

Mergeam repede pe drum si bombaneam intr-una, nici macar nu l-am obseravat pe Jason care ma astepta la coltul strazi cu felinare.

Trec de el si imi continui drumul, acesta isi foloseste viteza,de vampir si se aseaza din nou in fata mea, iar eu din nou il ingonor ca si cum nu il cunosc.

Jason repeta acest lucru de mai multe ori pana cand ajungem in dreptul salciei, cand ma opreste, punandu-si ambele maini pe umerii mei.

"Hei... ce e cu tine?"

Ma uit la el confuza.

"Treci pe langa mine ca si cum nu ma cunosti si bombani intr-una... ce ai patit?"

"Am avut cea mai oribila zi la scoala, nu am chef de nimic."

Am raspuns destul de tare din cauza nervilor, imi pot da seama pentru ca asta la facut pe Jason sa se incrunte.

"Amy, am lipsit 3 saptamani, abia ieri m-am intors si pentru ca nu ai rezolvat un test, asa te comporti cu mine?"

Ma uit la el destul de miscata de cuvintele lui, fiindca avea destula dreptate.

"Off Doamne... ai dreptate, imi pare rau, nu stiu ce ma apucat , doar ca.... off imi cer scuze."

Imi las privirea in jos ca semn de regret, iar mana lui imi ridica usor fata spre el.

"E in regula draga mea... se mai intampla."

Ma imbratiseaza strans, iar eu ii raspund cu drag la acest gest.

The red moon( Luna rosie)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum