A trecut o perioada buna de timp.Eu si Harry am redevenit foarte apropiati,ca pe vremuri desi nu stia cine sunt cu adevarat.Dar intelegerea mea cu el mi-a adus multa suferinta din partea demonului.Nopti intregi chinuita de durerile ce mi le profoca,aveam zgarieturi pe tot spatele.Am incercat sa nu mai fac victime,si sa imi tratetin pofta de sange,desi cate odata,ma mai ispitea cate o muscatura pe ici,pe colea.
Cu ajutorul lui am invatat sa ma controlez,si sa nu mai fiu agresiva,sa nu imi scot la iveala puterea mea supranaturala care ar fi dat de banuit celorlalti adevarata mea natura.De ar fi mers totul asa..pana intr-o zi.
- 17:30 , parcul central -
Mergeam fara nici o grija prin parc.Admiram ciresi infloriti si inspiram minunata mireasma ce o emanau.Peisajul era indimenticabil.Nu m-am putut abtine si mi-am scos micul meu bloc si un creion si m-am asezat la umbra unui cires pentru a face schita acestei minunate privelisti.
A trecut ceva timp,nu am mai tinut cont de minutele ce treceau in viteza.Se lasase deja seara iar eu trebuia sa merg acasa,pentru a evita o oarecare pofta de sange.
Am dat sa ma ridic si sa plec dar o bataie puternica de inimaimi rasunase in cap.Era ca o durere insuportabila,ca un avertisment,ca o pofta ce ma cuprindea.Nu stiam ce am.Stiam cum sa ma controlez,dar corpul meu nu mai judeca.M-am simtit capturata de o entitate oscura ce ma manipula ca un ventriloc malefic.Am simtit cum doua maini reci ma cuprind de la spate.Am dat sa ma intorc dar nu am vazut nimic altceva decat o pereche de ochi rosii sticlosi ce luceau precum luceafarul in noapte.Am vazut un zambet malefic cu doi colti ce ieseau la iveala.Am inceput sa ma zbat si am dat sa fug dar m-a strans tare de mana si mi-a spus cu o voce blajina.
- Insfarsti te-am gasit raza de luna .
Nu am mai spus nimic,inca eram speriata si derutata.Lumina lunii reflecta cat de cat infatisarea tipului.Avea un stil ciudat dar atragator.Avea o camasa alba de satin care se mimetiza de asemenea cu pielea foarte alba.Era deschisa pe jumatate in fata lasand-ui la vedere forma abdomenului perfect construit parca de un sculptor de prima clasa.Avea parul precum carbunele iar ochi sangerii,luasera controlul albastrului.
Am ramas fermecata de fascinul acela parca prea perfect ce il definea.Am apucat glas si am inceput sa mormai ceva.
-Cine esti ? Ce vrei de la mine ?
- Vei afla pe parcurs,raza de luna.
- Nu asteapta,nu pleca !
Dar deja disparuse odata cu adierea sumbra a vantului ce ma invaluia cu asprimea sa.Mi-am continuat drumul spre casa.Am incercat sa nu ma mai gandesc la cele intamplate mai devreme dar mi se imprimase in minte privirea lui.
Am ajuns intr-un sfarsit acasa,si am mers direct in camera.Mi-am imbracat rochia din matase si am deschis larg ferestrele camerei pentru a privi luna ce domnea pe infernalul cer pustiu.O briza rece trecuse pe langa mine,miscand cu delicatete vualurile transparente ale rochiei.Am decis sa ma intind in pat si sa incerc sa ador.
Trecusera cateva ore bune,deja eram pe undeva prin lumea aceea imaginara a viselor departe de realitate.Era atat de frumos dar parca simteam cum ceva ma apasa.Nu era ceva obisnuit mai bine spus ceva anormal.Am deschis cu incetul ochi si am vazut cum deasupra patului cu baldachin cineva ma observa printre vualurile patului.M-am speriat si am trasarit,dar in secunda urmatoare dupa ce am clipit disparuse.Am crezut ca era doar o iluzie,sau posibil o umbra a copacilor ce se reflecta de afara asa ca m-am ridicat si am mers sa inchid fereastra.Eram mai linistita stiind ca nu era nimic,dar dupa cateva secunde am simtit o respiratie rece ce se asezase pe gatul meu delicat.M-am intors dar nimic.Deja incepusem sa ma panichez.Am facut cativa pasi inapoi si m-am izbit de cineva,acum chiar era cineva deoarece am simtit cum doua brate ma imbratiseaza.Era o imbratisare familiara,dar dintr-un motiv anume amenintatoare.M-am intors si am vazut din nou acel chip.Era tipul din parc.In acea fractiune de secunda m-am speriat si am tresarit din bratele lui lipindu-ma cu spatele violent de perete,provocandu-mi o durere a capului.
