povestea unei netalentate

Crede in visele tale si se pot indeplini

Eu sun Miriam o fata cu talente putine.La varsta de 4 ani am hotarat sa practic un sport,acela fiind streetdance-ul.Iar la varsta de 14 ani am ajuns la o performanta destul de mare.Am ajuns campioana.Dupa un an am descoperit o noua pasiune aceea fiind muzica.Un nou mod de a ma elibera.Am mers catre mama mea si i-am spus ca asi dori sa practic muzica.Aceasta mi-a spus ca eu nu sunt facuta pentru a canta si ca ma voi amagii singura.Aceste cuvinte m-au durat facandu-ma sa cred ca poate are dreptate.Dar daca se indoia si nu e chiar asa cum crdea ea.O luna mai tarziu am fost intr-un magazin de muzica unde am vazut o chitara care ma atrase destul de tare.Am intrebat cat costa si era destul de mult,iar ai mei nu vroiau sa auda de asa ceva sub nici o forma.Asa ca am vb cu prietenii mei despre acest lucru.Le-am spus ca as dori sa fac muzica,iar spre surprinderea mea au inceput sa rada si sa ma batjocoreze spunandu-mi ca eu nu am talent pt a realiza asa ceva.A doua zi m-am hotarat sa strang bani pentru acea chitara.Uneori nu mancam sau nu ma imbracam ca celelalte fete pentru ami cumpara aceea chitara si pentru ami indeplini visul e a ajunge o cantareata si de ce nu si o dansatoare in acelasi timp.Dupa doi ani am reusit sa strang banii pentru ami cumpara chitara.Am plecat bucuroasa si parca implinita spre magazinul muzical pentru a-mi lua chitara.Cand am ajuns acolo parca ma implora sa o iau,deci asa am si facut.Cand am ajuns acasa mama a inceput sa tipe si sa imi arunce chitara pe podea.In acel moment am simtit o durere parca mi-ar fi aruncat sufletul si demnitatea.Atunci mi-am luat chitara de pe jos curgandu-mi lacrimi pe obraz si am plecat in camera mea.In acel moment am cautat pe internet locuri in care asi putea invata sa cant.Am descoprit doua locuri,dar am ales doar unul.In ziua urmatoare am plecat pe ascuns la sala de arte.Ajunsa acolo,am vazut multi copii exersand diferite cantece.A venit si profesoara.Cand a venit am facut cunostinta cu ea si mi-a explicat toate obligatiile pe care le-as avea daca m-as inscrie la acel curs.In aceasta privinta nu era nici macar o problema.Problema cea mai mare era taxa care era enorm de mare,ceea ce insemna mai multa economie.Dar am acceptat iar dupa o saptamana trebuia sa revin la asa zisul,,antrenament".Luni am plecat la dansuri,unde am petrecut 4 ore pregatindu-ne pentru urmatorul concurs care va avea loc in Bucuresti.Am exersat si iar exersat pana am obosit.Antrenamentul s-a terminat la ora 15:00 iar la 16:00 aveam lectia de chitara care se transformase intr-un adevarat cosmar.Am ajuns acasa si din fericire nimeni nu era ceea ce-mi facuse strecurarea mult mai usoara.Ajunsa la sala de arte,am invatat un cantec la chitara si eram foarte incantata.Profesoara ne-a pus sa cantam individual pe fiecare,eu eram numarul 3.Dupa de a terminat de pus numerele a strigat,,Sa cante numarul 1",iar apoi ,,Urmatorul",pana a ajuns la numarul trei.M-a asejat pe scaun si am inceput sa cant asa cum am invatat.Dupa ce am terminat profesoara se apropie de mine si spune''Cred ca ai glumit,nu-i asa?Nu ai nici un pic de talent.Nu stii nici sa canti la chitara si ni vocal.Esti o catrastrofa,nu cred ca cineva vreodata o sa spuna ca ai talent.Nici nu meriti sa tii in mana aceasta chitara.Pleaca in secunda asta din aceasta sala cu un nume.Nu ai dreptul sa fii aici fetita netalentata"In acel moment cand m-am uitat in jurul meu toate privirile erau indreptate catre mine si din spate se auzeau multe chicoteli si susoteli pe care am incercat sa le ignor.M-am ridicat de pe scaun si mi-am strans catrafusele plecand cu lacrimi in ochi dar dreapta si cu capul sus.Ajunsa acasa m-am pus in pat si am inceput sa plang fara oprire.Atunci venise si mama me-a intrebanduma"

-Ce ai patit,draga mea?

-Am fost fara stirea ta sa iau lectii de chitara si se pare ca profesoara a spus ca nu am nici un gram de talent.

-Ti-am spus scumpa mea ca te amagesti degeaba?Eu cred ca ar trebui sa ramai doar pe latura de dans.Cred ca doar acolo ai talent.

Eu ma steptam sa ma mangaie pe crestetul capului si sa-mi spuna ca va fi bine,dar nu e asa.Dupa ce a iesit ea din camera mi-am propus ca in fiecare minut al zilei voi exersa pana imi voi indeplini visul de a ajunge o cantareata si dansatoare mult mai buna ca pana acum.Asa am si facut.In fiecare zi nu mancam si exersa.Nu dormeam si iar exersam si tot asa timp de sase ani.Slabisem foarte mult.Intr-o zi m-am hotarat sa fac o plimbare in parc.Mi-am luat chitara in spate si am plecat.Cand am ajuns in parc m-am asezat pe o banca,mi-am despachetat chitara si am inceput sa cant o melodie pe care o invatasem si repetat de mai bine de 2 ani pentru ami iesi perfecta aceea fiind Reset de Tiger K.Am inceput sa cant si un barbat se asezase in fata mea zambind.Iar langa el se asezase o fata care susotea spunand,,Uite netalentata aceea de la Sala de arte" si au inceput sa rada.In acel moment m-am oprit din ami interpreta cantecul.Acel barbat mi-a spus:

-De ce te-ai oprit din cantat?Cantai asa de frumos?

- Imi cer scuze,dar eu nu sunt o persoana foarte talentata.Se pare ca tot ce stiu sa fac este sa dansez.

-Stii sa dansezi?

-Da,doar atat.Toti mi-au spus ca nu am talent sa cant.Dar m-am abitionat si timp de sase ani am exersat in continuu,chiar m-am infometat pentru ami cupara aceasta chitara.

-Chiar ai avut o adevarata ambitie si vointa.Ma bucur sa aud asta.Cred ca ar trebui sa facem cunostinta.

-Eu ma numesc Miriam mai poreclita si fetita netalentata.

-Eu sunt JYP.Producatorul multor vedete din Coreea si eu cred ca ai putea fi un super idol.Poti dansa si canta.Ce zici ai vrea sa devii un super idol?

-Este cumva o gluma?

-Nu.Aceasta este cartea mea de vizita daca te hotarasti ma poti suna.

Acesta pleca,Eu ma uitam cu o privire lunga la cartea de vizita inmanata de acel barbat.Am placat grabita acasa spunandu-i mamei cele intamplate.Aceasta aras spunandu-mi ca am inebunit de la atat de mult zdranganit la acea chitara.Am plecat in camera mea.M-am trantit in pat si m-am uitat la cartea de vizita primita de la JYP.M-am gandit si iar gandit la cele intamplate si la cum ar fi plecarea mea in CoreaSi in sfarsit m-am hotarat si am sunat.

-Buna ziua!Sunt Miriam,ne-am intalnit in parc

-Buna miriam,chiar ma gandeam daca o sa ma suni.Te-ai gandi?Ce alegere ai facut?

-M-am gandit si sunt de acord cu plecarea mea in Coreea.

-Ma bucur maine putem pleca.

-OK.Ne vedem la aeroport.

Am inchis telefonul si mi-am facut bagajul.M-am culcat imediat fiind foarte obosota.Cand m-am trezit mi-am dat seama ca sunt in intarziere.Mi-am luat bagajul,chitara si am plecat grabita fara a-mi lua ramas bun de la mama mea care nici acum nu credea ce se intampla.Am ajuns la aeroport unde m-am intalnit cu JYP.Ne-am salutat si ne-am acupat locurile in avion.Amdecoloat.Cand am ajuns acolo mi-a facut cunostinta cu toate trupele de k-pop.Dupa aceea m-a condus spre camera mea unde m-am odihnit,dar nu foarte mult pana a venit JYP

-Sper ca nu te-ai culcat.Imbracate frumos pentru ca trebuie sa mergem la o emisiune pentru a te prezenta.Acum esti noul super idol a Coreei.

-Dar nu sunt pregatita,nu stiu ce sa zic.

-Nu-ti face probleme te vei descurca de minune,o sa vezi.

-Bine.

Ajunsa la emisiune toata lumea se uita la mine primindu-ma cu zambete calde si primitoare.Dupa ce am terminat emisiunea am putut sa ma relaxez gandindu-ma cum va fi viata mea de acum inainte.Au trecut multi ani de atunci.Mama nu mai auzise nimic de mine.Pana intr-o zi in care am aparut la televizor:''O nou super idol a facut furori in Coreea prin talentul muzical si dansul uimitor.Numele ei este Miriam."Dupa mult timp am sunat-o pe mama mea:

-Buna mama!

-Buna Miriam!Scumpa mea,te-am vazut la televizor.

-Ma bucur sa aud asta.Imi pare rau ca dupa atata timp abea acum te-am sunat.Am fost tare acupata cu muzica,dansul,emisiunile si filmarile.Dar am sunat sa-ti spun ceva

_Nu e nici o problema,draga mami.Spune-mi ce vrei sa-mi spui

-Vreau sa-ti multumesc tie si celor care nu ati crezut in mine si pentru ca nu m-ai facut cu talent muziccal,iar din aceasta cauza m-am putut ambitiona si m-am perfectionat in aceste domenii si am avut norocul sa fiu descoperita.Daca credeai in mine poate nu eram descoperita si inca cantam intr-o sala,dar datorita tie am putut fi cunoscuta pe strada,pe o banca.Mi-as dori ca toate mamele sa fie catine pentru ca asa poate ar avea toata lumea norocul pe care l-am avut eu.Iti multumesc ca nu ai crezut in mine,mama!

-O miriam,imi pare asa rau.

-Nu ,mama,nu trebuie.Acum am un concert si trebuie sa intru pe scena.Pa,mama!

Am inceput sa plang si mi-am dat seama ca mama nu inchise telefonul si auzeam cum plangea si se uita la spectacolul meu la televizor.

Nu trebuie sa va descurajeze spusele celor din jur.Trebuie sa va ambitionati si sa credeti in voi.