Mesaj necitit

Capitolul 1

-Rebecca, trezește-te!
-Oh, ce e Susan? zic eu încruntată.
-Azi e ultima zi din semestru prostuțo.
Sfârșitul clasei a 11-a! Nu-mi venea să cred că trecusem clasa cu toate absențele mele și incidentele pentru care eram cunoscută în tot liceul.
-Știi ce înseamnă asta, nu? Băieți..!șopti ea ușor cu o privire perversă.
-Ce băieți Susan?! Pe majoritatea din liceul nostru i-am avut și acum sunt luați și mai ales că nu vreau să ajung să mă dau la boboci.
-Fii optimistă tipo. Vara asta stăm la hotelul părinților tăi și cine știe, poate apare vreun Făt-Frumos gata să te dezvirgineze, pardon adică să te cucerească.
-Ha ha, foarte amuzant.. spun eu sictirită.
În după-amiaza aia Susan își făcu bagajele și veni la hotelul alor mei. I-am pregatit o cameră aproape de a mea, la etajul 7. Cu un etaj mai jos stătea Alex, care-mi era cel mai bun prieten încă de la grădiniță și locuia acolo de când a venit în Las Vegas. Majoritatea băieților erau pentru mine niște păpuși voodoo pe care le controlam așa cum aveam chef, dar nu și Alex. Chiar dacă era puțin tocilar, ok puțin mai mult, nu îi puteam face asta, eram ca frații.
În fine, eu și Susan l-am rugat pe tata să ne lese să fim managerii hotelului. A zâmbit sincer când vedea că vreau să lucrez.
Urmatoarea zi ne-am apucat de muncă. Tot felul de oameni ciudați -să nu zic specimene- au trecut pragul clădirii. Eram plictisită.
-Oh Susan, de ce am ales să fac asta? Ce proastă sunt.
Deodată pe ușă au intrat doi băieți, unul cu ochii albaștrii, nu un albastru obișnuit, ci unul intens ca piatra aceea, safir parcă.. avea și o freză gen Jb doar pe stil mai sălbatic. Era îmbrăcat ca un rapper, lipsea doar fesul. Avea după el un geamantan, semn că se caza aici, la fel și celălalt tip la care nici nu mă uitam. Eram complet "vrăjită" noul și îmbunătățitul Jb ca să zic așa.
-Susan, uite cine vine! Îmi stă bine părul? Am ceva între dinți? M-am murdărit de la rimel?
Susan făcu ochii mari.
-Arăți bine, face ea cu glas tremurat și cu privirea către cei doi.
-Sigur?
-Sigur.
Când să întorc și eu capul ei erau de partea cealaltă a tejghelei, de fapt el. Mă uitam la el și privirea lui năucitoare parcă intriga.
-Două camere la etajul 9 vă rugăm, spuse celălalt.
-Pe ale cui nume? întreb eu toată tremurând.
-Zack Collins..
-Și Dylan Johnson, îl întrerupe "Jb".
-Camerele 468 și 469, și Susan le dădu cheile.
Of, Dylan..până și numele e frumos. Să nu mai zic de voce, una așa sexy . Avea o gropiță în partea stângă, doamne era așa frumos.
-Susan l-ai văzut pe Dylan? Parcă e de vis.
-Dylan?! Zack poate, chicoti ea.
-Oooo! Am facut deja repartizarea, și am început a râde amândouă ca niște nebune.
-Hei, ia uite.
-Ce-s astea? zic eu.
-Cheile lor prostuțo. Vrei să...
-Ce?! Ai înnebunit? Cum să intrăm in camera lor?
Am luat cheile și le-am pus la loc. Am plecat fiecare în camera noastră. Dar, eu m-am întors jos,si am luat cheia de la camera 469 ,bingo camera lui Dylan. Liftul se mișca ca un melc, nu mai aveam rabdare.
Întru-un final am ajuns. Am intrat subtil. El făcea duş. Mamă ce aș fi vrut să-l văd gol în duș. I-am vazut telefonul pe noptiera și i-am luat repede numarul dr unde scria "Dylan Johnson " . Deodată se auzi un bocănit.
-Dylan, ești acolo?era prietenul său.
M-am ascuns sub pat. Din baie ieși Dylan gol. Oh era perfect din toate punctele de vedere. Niște pătrățele perfecte, o anaconda perfectă... un corp perfect. Și-a luat niște haine și au plecat din apartament. După ce m-am asigurat că e liber am fugit către camera mea.
L-am trecut în telefon și eram pregătită să-i dau mesaj. Oh Dylan Johnson nici nu știi ce te așteaptă.