Frumusetea Unui Inger Distrus

Prolog.

Frica.

Singurul sentiment pe care l-am avut in ultimii ani petrecuti in orfeliat.

Noptile reci pe care le petreceam in camera de pedeapsã mi-au adus cosmaruri pe care inca le port cu mine, chiar daca am scapat de acolo printr-un miracol.

Un sigur comentariu rautacios si sfarseai in camera plina de demoni si monstri care te aduc in pragul nebuniei, dar totusi sunt vie si sunt departe de acel loc.

Dupa ani de chin in care am muncit si am suferit pentru a avea o camera mica si un pat neconfortabil, pentru a nu zbura direct pe strazi, am ajuns exact unde mi-e locul.Am în sfârşit o familie pe care o iubesc,chiar daca nu suntem legati prin sange ,chiar daca sunt oamenii cu care lucrez, dar ei mi-au oferit un loc pe care il pot numi acasa.

Dar cu toate acestea,tot am cosmaruri cu locul in care am copilarit, cu singurul sentiment pe care l-am simtit pana in maduva oaselor.Frica.

In cosmaruri apare doamna Watt care are o fata demonica,pe care o urasc asa de mult, dar care pare la prima vedere un ingeras.
Dar întotdeauna apare proverbul:Nu judeca o carte dupa coperta.

Tot ce stiu despre mine este ca ma numesc Skye, am 19 ani, părinţii mei au murit când aveam un an de aceea nu i-am vazut niciodatã, am trait intr-un orfeliat ordinar, dar se pare ca soarta a fost si blanda cu mine si mi-a oferit sansa sa ajung la academia de spioni A.P.(apărătorii pacii)si intr-un scurt timp sa devin spion special.

Am o echipa geniala pe care o consider ca fiind familia mea.
Tylor-priceput la tot ce tine de aparaturã.

Amy-Priceputa la armament si cea mai buna prietena.

Jake-care ma ajuta in misiuni coordonandu-mi ceea ce trebuie sa fac .

Alex-mecanic.