It's a complicated choice

Asta e o primă zi de școală oribilă..

Eu sunt Caroline Forbes, am împlinit 17 ani acum câteva zile. Deşi vârsta mea spune că sunt destul de matură, comportmentul meu spune cu totul altceva. Pot spune că sunt o fata destul de okay , înaltă, nu sunt prea slabă şi nici nu aş vrea să fiu, părul meu roşu mi se pare că ma avantajează , făcându-mă să par destul de îndrăzneaţă. Familia mea era perfecta până cand tatăl meu a hotărât sa se despartă de mama, perfect nu-i aşa? Nu mai contează , după toate lucrurile ciudate care s-au întâmplat la mine în familie ce putea să fie mai rău decât începutul clasei a 11-a ? Mai sunt doar 3 zile pâna începe şcoala, presupun că o sa le petrec cu prietenele mele cele mai bune. Bonnie îmi este alături de când eram mică iar Bella este o prietenă extraordinară , suntem cele mai bune prietene de la începutul clasei a 9-a.

În primele două zile tot ce am făcut a fost să mă distrez, recunosc că nu am dormit suficient de mult pentru ca nu prea am stat acasă. În ultima seară am ajuns destul de devreme acasă pentru ca trebuia să mă odihnesc, m-am gândit că înainte să dorm ar fi o idee bună să îmi fac un duş scurt. Îmi iau un prosop pe care îl atârn aproape de cabină şi încep să mă dezbrac. Intru in cabină şi mă răsfăţ cu gelul de duş. După ceva timp ies din duş , deja mă simt mai bine. Imi pun prosopul pe mine si merg în cameră. După ce imi usuc părul mi-l prind într-un aşa zis coc si mă pun în pat. Pornesc muzica iar melodia „Little Things de la One Direction" începe să mă calmeze aşa că adorm repede.

Dormeam aşa de bine iar dintr-o dată aud alarma, perfect! O sting dar nu am niciun chef să mă ridic. După 15 minute în care mă chinui îmi fac curaj si ma ridic. Mă uit în oglindă , Doamne arăt ca o vrăjitoare, părul meu e în toate direcţile. Îmi caut ceva de îmbrăcat , am ales nişte blugi negrii cu talie înaltă , un tricou alb si larg iar în picioare presupun că o să îmi iau nişte tenişi simplii, foarte sofisticat nu? Pentru început aleg să îmi fac părul , după ce îl îndrept părul meu roşu arăta perfect. Mă machez puţin si apoi mă îmbrac. Mă duc în bucătărie pentru a o găsi pe mama dar observ că deja a plecat aşa că aleg să nu mai mănânc nimic. Merg direct în parc şi mă aşez pe o bancă, aici o aştept pe Bella. Îmi dau seama că sunt pe bancă de aproape 10 minute iar ea încă nu a ajuns. Când îmi pun telefonul la ureche să o sun cineva ma trage de par , mă întorc şi o văd în spatele meu râzând de faţa mea de speriată. Mă enervase deja prea rău dar tot mă ridic si o iau în braţe, sunt obişnuită cu ea.

Ajungem la şcoală, ca de obicei nu intrăm în clase de la început pentru că trebuie să facă careul ăla plictisitor pentru boboci. Mă bucur că am trecut de mult de chestia cu bobocii. Eu şi Bella ne plimbăm pe acolo să vedem dacă observăm ceva nou, măcar ceva diferit. Când am văzut că e totul la fel ne-am dus lângă colegii noştrii , ne-am luat toţi în braţe, chiar îmi era dor de unii dintre ei. După ceva timp în sfârşit li s-a făcut destulă milă de noi si ne-au băgat în clase. Mă aşez în bancă si de abia aştept să treacă câteva ore ca să pot pleca. Mă uit atentă la unele fete de la mine din clasă cum sunt machiate si îmbrăcate si apoi mă uit la mine care sunt îmbrăcată în blugi şi tricou , dată cu puţin rimel si un ruj nude, mă simt simplă dar sincer mă simt mai liniştită când mă gândesc că nu arăt ca ele. Mă plictiesc si deja vreau să scap din clasa asta aşa că mă ridic şi îi spun Bellei că mă duc la baie, de fapt mă duc să mă plimb . Ies din clasă si merg până în capătul coridorului şi observ un băiat care tocmai urcase scările şi se uita ciudat în jur. Doamne, e aşa , nu ştiu cum să îl descriu , mă uit la el şi observ că mă iau nişte fiori. Văd că vine spre mine şi nu ştiu ce să fac.

-Bună, mă poţi ajuta să îmi găsesc sala? Observ că am cam întârziat. Începe să râdă si işi ridică privirea spre mine.

-Hei, ai întârziat destul de mult , bine că măcar tu ai scăpat de careul ăla. Observ că râde de mine şi mă simt ciudat aşa că îmi dau ochii peste cap. Cu ce pot să te ajut?

-Incerc să găsesc sala unde este clasa a 12-a C.

Îi explic unde se află si după privirea lui dezorientată observ că nu a înţeles aşa că aleg să îi arăt unde e.

-Presupun că nu ai înţeles. O să te duc eu.

-Mă bucur că ai înţeles singură si că nu a trebuit sa îţi spun eu. A început să râdă si să se uite la mine.

Îi spun să vina după mine iar eu mă duc pe holul opus cu holul pe care se află clasa mea. Se ţine după mine până când mă opresc în faţa unei săli iar el e gata să se împiedice. Incep să râd iar el se uită urât la mine aşa că mă opresc .

-Gata , aici  e clasa ta .

-Mulţumesc... Ăăm , cum te numeşti?

-Caroline, încântată, numele tău ?

-Nu contează , ne mai vedem noi pe aici.

Mă uit la el si are un zâmbet triumfător.

Intră în clasă iar eu rămân confuză şi cu ideea că nu mă place. Mă îndrept spre clasă dar dau peste nişte ochi albaştrii şi nişte buze perfecte, mi-e frica să mă uit în sus deoarece deja ştiu cine e.

Mă numesc Oana, acesta e primul capitol, este prima mea poveste așa că dacă lăsați comentarii să nu fiți duri, mulțumesc :*** :x