Regina Mordorului

Alta continuare

Ceilalti s-au trezit. De sus se aud Cavalerii. O voce se aude in capul meu.
- Marylon!
- Cine esti?intreb speriata.
- Chiar nu-mi recunosti vocea?
- Ar trebui?
- Da. Pentru ca sunt tatal tau!
- Tata? Dar cum e posibil? Nu aveam cum sa-ti recunosc vocea fiindca... m-ai parasit
- Puterile cresc si astfel imi recapat puterile din tinerete. Dar eu nu te-am parasit. Nu am vrut. Am fost distrus. Sabia lui Isilidur e facuta dintr-un material la care eu eram mai slab in acea vreme. Acum sunt imun. Ne mai vedem...
- Marylon... Marylon... Marylon!
- Ce?!
Dau cu capul de o grinda de lemn.
- Auuu!
- Ce-i cu tine?
- Nu-i nimic Frodo. Doar... Doar ca ma gandesc cum ar fi lumea daca tata ar castiga.
- Cum?
Sam se uita la mine surprins.
- S, S, Sauron, lordul intunericului e tatal tau?
Oftez.
- Da. Si nu mai vreau sa discutam despre asta.
- Dar de ce nu ai spus pana acum?
- Am o anumita reputatie si acasa dar si aici. Nu multi stiu acest lucru.
Linistea se lasa in camera.
- Mda, pornim dimineata. Culcate si tu Marylon. O sa ai nevoie de somn.
Ma agat cu gheara aripi de grinzi. Eu dorm ca liliecii de obicei. Sau, ma rog, cand sunt plecata de acasa. Eu traiesc pe insula Arda, impreuna cu valarii si mayarii.
Bunica e mayara, iar bunicul valar. Ei au acum 200.000 de ani. Ei sunt acum, cum sa spun mai bine, intr-un fel, pensionati. Mama e regina, cea ce ma face pe printesa si mostenitoarea tronului. Da, dar nu numai in Arda, dar si in Mordor. Tata nici nu stie unde ma aflu cateodata. Sau mai mereu. Nu prea s-a interesat de mine de cand a pierdut stupidul de inel. Eu am invatat sa ma lupt de la elfi. Nu pot sa spun ca mama ar fi altfel decat tata. Dupa ce el a fost invins acum nu stiu cati ani, mama a intrat in depresie. Pentru un timp. Dupa aceea l-a nascut pe fratele meu, Elenwe. Foarte tare. Atunci cand l-a nascut, eu am plecat. Nu prea imi cunosc fratele. Si nici nu vreau.

Nu mai dau toate scenele din film, pentru ca ar fi pur si simplu plictisitor si pentru ca majoriatea au vazut filmele. Asa ca sa nu turbati va rog. Multumesc.

Intru in camera pe care mi-am dat-o Elrond. Nici un pat, dar un ditamai stejarul cu multe crengi groase. E ca si cum ar fi adus o parte din padure inauntru. Razele imi mangaiau aripile, care s-au transformat din nou in pene. Parul s-a facut la loc, blond- castaniu, iar ochii verzi. Incep sa ma plimb prin camera, urcand si coborand de pe ramuri. In camera intra cea mai buna prietena, Arwen.
- Marylon, trebuie sa-ti spun ceva.
- Ce este draga mea prietena?
- Nu este foarte usor sa-ti spun asta pentru ca mama ta trebuia sa-ti spuna dar ea e departe si nu avut cum sa vine pentru ca avea si treaba si...
- Usor, usor!spun zambind. Ce a mai facut mayara aceea din nou?
- Ea... A hotarat... Impreuna cu tata... Sa te casatoreasca cu fratele meu, Falanwel!
- CE?!
Nu, nu, nu, nu! De ce trebuie sa mi se intample mie una ca asta?
- Si chestia e ca... El e cam... Ammm... Indragostit de tine?
- CEEEEEEEEEEEEEEEEE?
Ok, nu sunt eu experta in dragoste si dastea, dar el? Uff.
- Ei, dar despre ce vorbiti voi aici?
Grozav, exact ce-mi trebuia!
- Discutam da cat de incredibil de curajos si chipes esti!spun sarcastic.
- Ma simt pur si simplu flatat!spune el si ma saruta pe frunte.
- Esti draguta cand esti sarcastica.
Ma uit la el cu o privire de genul: TE UCID!
Se da un pas in spate.
- Ce e? Sunt prea frumoasa pentru tine?
Se uita la mine de parca nu ma vazut in viata lui. Pana si Arwen se da in spate. Ma uit la aripi. Nu din nou!
Fug. Ma trezesc in gradina. Copacii sunt aurii, de parca soarele a pictat pe ei. Se aude o cascada. Cascada Vanya! Sfinte Iluvátar! De cand nu am mai fost acolo! Ma apropii de mal.
- Si ma gandeam...
Se aude de undeva. A da, intrunirea. Am uitat complet. Pe fata infloreste un zambet. Ma urc incet in copacul de langa locul de intalnire.
Incep sa cant incet. Nu par a fi deranjati, deci continui. E hai, de ce nu reactioneaza.
- Tată? Tată?
- Da, Marylon.
- Cantami si mie o melodie din Mordor.
- Hmmmmm, stai sa ma gandesc... Am gasit!
In minte incepe sa-mi rasune o melodie orca. Si incep sa cant dupa .
- Marylon!rasuna o voce cristalina, dar totusi nervoasa.
Peeeeeeeeeerrrrfect, exact ce-mi trebuia, sa vina mama exact cand nu am chef de ea. Si, ca de obicei, trebuie sa-si faca o aparitite spectaculara. Apare calarind un dragon! Un dragon oameni buni! Un dragon. Uff.
- Marylon! De cate ori ti-am spus sa nu te apuci de cantat melodii mordoricesti?
- "Mordoricesti", mama? Serios?
- Draga mea, nu vreau sa devii tatal tau.
- Sper ca nu l-ai adus si pe el.
- Nu ti-a fost dor de mine, surioara?
-Ca sa fiu sincera, nu!
- O haide Riri, nu sunt chiar asa!
Ma transform din nou. Sincer, chiar incepe sa-mi placa chestia asta.
- Oooo, noua putere! Tare!
- Nu stiu de ce imi mai bat capul cu tine. Si nu-mi mai zice Riri!
- Eu te strig cum vreau!
- Scuze sa te derajez printe! Dar acum eu am luat aceast, cum sa spun, drept!
- Cine naiba esti tu?
- Cu tot respectul, sunt Falanwel, printul din Rivendell. Si viitorul sot al surori tale mai mari!
- Bleah! Mai degraba cu Boromir decat cu tine!
- Ce?
Boromir e un alt prieten al meu. Ne stim de curand, dar sincer, pana si el e mai bun decat Falanwel.

Deci! Fara deci! Am avut treaba si nu am putut actualiza cartea! Dar, repet, dar ma revansez punand poze cu actorii din carte. Daca va place macar un pic sarcasmul lui Marylon sa-mi spuneti in comentari sa stiu daca s-o educ sau nu. Va puuuuuuuuup!😘😘😘😘😘