The red moon( Luna rosie)

Inceputul..

Ma desprind din imbratisare si o i-au la fuga spre camera parintilor mei,  dar cand ajung in fata usi ma opresc brusc , temandu ma de ce as putea vedea. 

Privesc cu ingrijorare spre Jason, care era deja langa mine,  apoi deschid foarte usor usa.   Intunericul nu imi permitea sa vad foarte clar,  asa ca ma apropii cu pasi mici de patul unde parintii mei pareau sa doarma. Ma apropi mai mult de patul lor si imi fixez privirea pe abdomenul lor. Respir usurata dupa ce observ cum plamanii lor se umple cu aer la fiecare secunda, apoi ies din camera la fel de incet cum am intrat. 

Ma asez pe canapeaua din sufragerie,  Jason urmandu-ma ingrijorat.

"Cum de inca sunt in viata? Si cum de nu s au trezit de la zgomot?"

"LEXOTANIL!"

"cum?"intreb nedumerita de raspunsul neclar pe care mi l daduse Jason .

"Lexotanil,  este un somnifer puternic,  iar daca a folosit un gram pentru fiecare,  atunci parintii tai vor dormi cel puţin 48 de ore de aici in colo."

"Cum? De unde sti tu toate astea si cine sa foloseasca,............ nu inteleg nimic."

Jason respira adanc dupa care imi cuprinde ambele maini,  fortandu ma sa mi indrept privirea spre el.

"Parintii tai vor fi bine. Nu ai de ce sa te ingrijorezi. Mike a folosit o supradoza dintr un somnifer puternic, mi am dat seama de asta pentru ca a lasat intentionat la vedere restul de medicament"

Spune asta aratand spre cutia de pe masuta din fata mea.

"Ceea ce nu inteleg eu este de ce a facut o ?de ce i a lasat in viata pe.... " se opreste brusc cand isi da seama ca nu ar trebui sa continue.

"Poate ca nu este chiar atat de rau. Poate ca acolo in inima lui chiar e un om bun!"

"Cum mai Poti spune asta dupa ce te a facut sa treci printr un iad?   .....Chiar mi as dorii sa fie asa cum spui tu, dar nu e asa, crede ma,  stiu de ce este in stare."

Nu mai pot spune nimic altceva decat sa imi rezem capul de umarul lui in timp ce el imi mangaia usor obrazul.

"LUNA ROSIE, va fi in 3 zile! Nu am aflat nimic de la palat, dar stiu ca Mike nu v a sta cu mainile in san atunci cand are o sansa sa ma distruga."

"Atunci ascundete!" ii spun eu foarte hotarata,  stiind ca trebuie sa l protejez,  bine teoretic spus protejez,  caci oare ce putere am eu in fata unui vampir.?

"Nu, iubita. Va trebui sa l infrunt, iar asta nu o voi putea face inainte sa te stiu pe tine in siguranta."

Il privesc confuza si speriata in acelasi timp.  Daca vrea sa il infrute asta inseama ca unul dintre ei v a muri in 3 zile si greu imi este sa cred ca Jason al meu,  dar nici bine nu imi pica sa ma gandesc ca Mike sa moara din mana iubitului meu.

Il privesc fix in ochii si il intreb cu blandeste.

"Altă cale nu exista?"

"Nu putem sa fugim de ceea ce ne este menit sa ni se intample." imi raspunde el sigur pe sine.

"Asa este! Dar noi suntem cei care alege cum vrem sa decurga lucrurile.".  Si astea fiind spuse Jason,  ma ridica in stil de mireasa si ma duce in camera la mine,  unde ma aseaza pe pat,  dupa care se indreapta spre cioburile care rămaseră imprastiate pe podea.

"Culca te draga mea, am eu grija de astea." imi spune aprope in soapta,  schiţând un zambet cam fortat.

"Bine. Noapte buna dragul meu."
Desi nu eram de acord ca el sa stranga toată mizeria, am jucat dupa regula lui pentru a nu i creea un discomfort mai mare. 

Imediat ce am pus capul pe perna,  am adormit,  corpul meu cazand greoi datorita spaimei de care a avut parte.

De dimineata,  ma trezit un fâşâit bizar, intand mana dreapta pe cealata jumatate de pat unde ar fi trebuit sa fie Jason, dar nu simt nimic asa ca imi las ploapele sa se deschida usor.

Ma ridic in sezut,  dar Jason nu i nicaieri, camera era curata toata,  fara nici un pic de sange pe jos sau cioburi.  In schimb o bucata de folie lipita cu scoci probabil, tinea loc de geam,  asta expicand zgomotul bizar care mi a stricat somul.

Ma ridic din pat si ma duc la baie rapid dupa care ma intorc in camera la fel de repede,  sperand ca Jason sa apara si ca totul sa fi fost o mica gluma de dimineata.

Dar este de negasit,  fara sa vreau vad un biletel pe biroul meu,  scos in evidenta de lumina veozei care batea fix in el. 

"Nu ti face griji, draga mea, sunt si voi fi bine. Du te la scoala, ne vedem diseara! Te iubesc mult.!"

Unde s a dus,  chiar e bine asa cum spune sau o face doar de dragul meu.  Daca nu o sa l mai vad niciodata.  Daca crede ca,  stand langa mine imi face rău. 

"Amy , draga mea, vino repede. Am intarziat" gandurile imi sunt intrerupte de vocea disperata a mamei,care tocmai era in intarziere pentru probabil a doua oara in viata ei , detesta sa intarzie.

Stai s au trezit,  nu trebuia sa doarma cel puţin 48 de ore.  hmm...

Ma desfac din ganduri,  printr o scuturare a capului si ma hotarasc sa i respect dorinta lui Janson si sa ma duc la scoala.

Abia dupa ce au plecat mama si tata, am reusit sa ma pregatesc cum trebuie de scoala.
Nu am reusit sa fac nimic inainte, de toate intrebarile ei cum ca de ce i s a intamplat asta, de ce nu a auzit ceasul, intelege ca ei dar si lui tata, ceva e in neregula.

Bineinteles ca nu i am putut da nici o explicatie, nu eram prea buna in a mintii, iar adevarul era imposibil sa i l zic, a trebuit doar sa stau si sa ascult.

Ziua a trecut foarte greu,  tot timpul mi l am petrecut gandindu ma la EL.  

O fi bine?  Ce incearca sa Faca?
Luna rosie va fi incurand,  iar el trebuie sa se ascunda,  sau .... Nu.  
Va trebui sa lupte,  dar numai gandul ca ar putea fi ranit in vre un fel ma face sa ma înfior. 

Off..  De ar fi acum lângă mine sa l pot imbratisa si sa simt siguranta pe care o am cand sunt cu el.

Nu am gandit bine aceste cuvinte ca imediat in fata mea a inceput sa se contureze un corp perfect de vampir.  Din cauza intunericului,  imi era destul de greu sa i vad fata, dar am continuat sa merg sper el cu incredere.

Inainte sa ajung langa el si sa mi pot odihni privirea in ochii lui,  felinarele sau stins din senin, dar nu mi era teama stiam ca asta e opera lui.  Il simt cum vine spre mine,  dar in loc de siguranta simt dintr o data cum inima  incepe sa mi palpiteze.

Doi ochii rosii ca sangele de taur si au facut aparitia,  iar o voce groasa ma facut sa simt o usoara vibratie pe sira spinarii.

"Hello Amy, ti a fost dor de mine?"

"Mike!!!???"