Intr-o zi veselă de primavara eu si Alessia ne jucam , cand deodata a inceput o furtuna puternica . Am mers acasa unde ne -am întâlnit cu mama care ne-a trimis in camera noastra . Speriate ne-am uitat pe geam unde vântul suflă orice lucru care ii stătea in cale . Iar apoi ne-am băgat in pat si am adormit. Cand ne-am trezit ne aflam intr-o casa nemaivazuta de noi .
Am iesit din camera si am inceput sa cautam iesirea . După un lung timp de căutări am ajuns fata in fata cu usa de la iesire . Uitandu-ma in spate nu am vazut-o pe Alessia , dar eu am crezut ca era o farsă.
Eu : -Alessia , nu e un moment bun pentru farse .
Dar nu am auzit decat niste țipete si strigăte de ajutor . Eu am urmarit strigătele si am gasit-o pe Alessia care nu era singura , erau o mulțime de oameni legați cu funii. Dezlegand-o pe Alessia din sfoara cu care era legată se vedea o umbra din spatele
meu . Era....😆Sper sa va placă 😘😘