Dupa ce s-a dezmeticit s-a dus in
salonul unde erau nou-nascuti . Fetita era intr-un patut roz . Radea. Era fericita , insa nu stia cat de grea ii va fi viata . Edmundo a simtit o mana usoara pe umarul sau . A sperat ca Natasha sa se fi razgandit , insa cand s-a intors era doar asistenta .
Asistenta : Fetita trebuie externata . Am vazut ca mama nu mai este .
Edmundo isi sterse lacrimile .
Edmundo : Da . A plecat . Voi lua eu fetita .
Asistenta : Va trebui sa veniti peste cateva zile sa-i facem certificatul de nastere si alte formulare pe care trebuie sa le semneze tatal .
Edmundo: Am inteles .
Edmundo a luat fetita si a plecat in casa sa . Giulio inca nu se intorsese , dar dintr-o data a auzit sunetul telefonului sau . Era un numar necunoscut .
Edmundo : Si .
Giulio : Buna , tata . Eu sunt , Giulio .
Edmundo : Giulio , fiule , intoarce-te acasa .
Giulio : Nu . Am luat o decizie .Voi pleca . Mi-am dat seama ca Natasha a nascut deoarce am vazut-o la aeroport . Am presupus ca se intoarce in Rusia . Ei bine si eu voi pleca . Nu stiu unde . Insa nu vei mai auzi niciodata de mine . Vei stii doar ca sunt undeva in lumea asta mare.
Edmundo : Giulio daca pleci atunci nu voi mai fi tatal tau .
Giulio : Atunci iti spun .. Addio Papà .
Edmundo : Giulio ...
Insa Giulio i-a inchis deja telefonul tatalui sau . Fetita incepe sa planga iar Edmundo o ia in brate si o linisteste cu caldura si iubirea sa . O pune in patutul pe care il cumparase si o priveste ingandurat , nu stie ce se va alege de ea deoarce el este batran si are 70 de ani .
Urmatoarele zile , s-a dus si i-a facut actele fetitei .A semnat ca si cum ar fi tatal sau deoarece parintii sai nu au vrut sa o recunoasca . Era atat de trist insa rasetul micutei ii aducea caldura in suflet .
