O viata noua!

Capitolul 1

      ~ Capitolul 1  ~

 Să îmi spune-ţi dacă vă place şi dacă vreţi continuarea!

S-a lăsat noaptea…ploaia nu se mai opreşte! Cerul e înorat fără stele , luna se ascunde după nori. Vântul rupe crengile copacilor , covorul de frunze foşneşte la adierea vântului. Ea stătea întinsă pe jos, ruptă, udă, aruncată ca o ultimă amintire! Vântul o deschidea şi o închidea , o răscolea pagină cu pagină dar nu o muta din locul ală! La pagina 21 aliniatul 8 scria „ Iubirea învinge mereu!” , dar se pare că de data asta nu a mai învins iubirea ci furia , neîncrederea şi orgoliul! Ea.. o aruncase , adora citatul ăla , dar s-a dovedit a fi neadevarat! Ea stătea într-un colţ al camerei , gribulită si înfrigurată , plânsă şi tristă , agitată şi nehotărâtă ! Se simţea ca ultimul om de pe pământ , se simţea neiubită de nimeni, singură ! Era sfâşiată , distrusă ,amăgită , plină de amintiri, de sentimente, de ură! Nu mai suporta nimic , pe nimeni şi mai ales nu-l mai suporta pe el! El o rănise , atât de tare încât a lăsat-o fără vlagă! Deprimată, aşa cum era, încă avea puterea să spere la un viitor mai bun! S-a ridicat uşor, s-a întins în pat si a încercat sa adoarmă. Nu mai dormise de mult...

              Aşa a trecut o noapte, au trecut două nopţi, o lună şi ea nu s-a mai trezit! Era în comă , luase un pumn de pastile , dorea să moară! Au mai trecut trei luni apoi patru, cinci, şase şi ea tot nu îşi revenea, medicii nu mai aveau nici o speranţă! Pâna cand…

    - Cine eşti tu? Şi de ce stai lângă mine? Unde sunt? întreb eu derutată.

În clipa urmatoare biata Geta, mama ei, a sarit în sus de fericire , zicând :

    - Puiule! În sfârşit , ai revenit printre noi! Îngerul meu!

    - Cine eşti femeie? Ce vrei de la mine?

   - Crina mamă, cum nu şti cine sunt? Cineva să vină! Domnule doctor!

   Doctorul a venit surprins auzind strigătele disperate ale mamei, şi a rămas şi mai surprins când a văzut-o pe Crina trează!

  - Tu…tu cine mai eşti?

 - Crina ce bine îmi pare! În sfârşit ti s-a făcut şi ţie dor de noi! Ştiam că poti lupta! Eşti o învingătoare! Şti cine este doamna aceasta?

   - Nu , şi unde dracu sunt? Şi , cine dracu sunt?

   - Ştii cine sunt eu? Tu te numeşti Crina!

   - Nu moşule lasă-mă în pace!

     Doctorul a constatat că, Crina suferă de amnezie pe o perioadă nedeterminată de timp! Mama ei era sfâşiată de durere, nu ştia ce să mai facă! Doctorul i-a sugerat să o facă să îşi amintească doar momentele fericite din viaţa ei , pentru că se pare că ceva a determinat-o să încerce să se sinucidă! Şi ar fi bine să nu-i reamintească !

    Crina s-a lăsat cu greu convinsă de medic ca doamna Geta este mama ei! Dar într-un final s-a lăsat convinsă !

   - Crinuţa mamă hai să mergem acasa puiule! Lui Toto îi e foarte dor de tine, va da din codiţă tare, tare când te va vedea!

  - Da, şi dacă aş şti cine e Toto ăsta!

  - Crinuţa, e caţeluşul tău pe care îl ai de la zece ani mami!

  - Ok , m-ai lămurit! Tot nu ştiu!

  - Hai mamă, lasă! o sa îţi revii tu! Mulţumim domnule doctor pentru tot şi pentru toate ne vedem la control săptămâna viitoare! 

  - O zi buna doamnă Geta, multa sănătate şi noroc!

  Crina statea în dreapta lângă mama sa în maşină! Geta i-a dat un ipad cu muzică, si i-a zis că era al ei! Poate o ajută cu ceva! A luat ipodul şi a dat drumul la muzică, multe melodii triste ! 

    - Ăsta e genul de muzică, care îmi place mie?

    - Da scumpa mea!

    - YUKC! E oribil!

    - De ce mamă? E rock aşa cum îţi place ţie!

    - Rock? Nu-mi place!

   - Crina, nu are cum să nu-ţi placă rockul! Ai şi o formaţie!

   - O FORMAŢIE? DE CE?

  - De muzică rock! Şi tu eşti solistă!

  - Ok, atunci o să mai ascult câteva melodii!

În timp ce mergeau spre casa Crina asculta playlistul făcut de ea şi încetul cu încetul a început să-i placă din ce în ce mai mult ! Au ajuns acasă şi BANG, când au deschis uşa:

 - SURPRIZĂĂ!

Un grup format din două fete şi şase băieţi erau tare fericiţi la vederea Crinei! Dar într-un colţ al casei stătea o fetiţă mică de cam cinci ani care plângea! Crina nu i-a băgat în seamă pe cei din restul grupului pentru că nu îi cunoştea, toţi au ramas mască atunci când au văzut cum trece printre ei şi se duce la fetiţă.

- Ce ai patit micuţ-o? o întreb pe micuţă.

- Credeam că nu o să te mai văd niciodată!

 Şi micuţa i-a sarit in brate Crinei!  Crina a simţit instantaneu o căldură profundă în suflet, şi instantaneu fără să o cunoască pe fetiţă şi-a dat seama că o iubeşte enorm!

- Mi-a fost dor de tine Crina! Să nu mă mai părăseşti niciodată!

Mama Crinei între timp stătea de vorbă cu toţi adolescenţii prezenţi în cameră şi le explica că, Crina nu mai ştie nimic, pe nimeni! Deodată Geta a vazut-o pe Crina că vorbeşte cu fetiţa şi s-a dus la ele!

- Crinuţa văd că ai cunoscut-o pe surioara ta!

- E sora mea?

Fetiţa s-a speriat şi s-a distanţat de Crina, Crina a simţit în momentul ăla un gol în suflet şi a luat-o pe fetiţă în braţe şi i-a spus:

- Îmi pare rău, nu te cunosc aşa bine ! Dar ştiu că eşti sora mea, şi mai ştiu ceva, te iubesc!

Geta se uită la cele două fete şi involuntar i-a dat o lacrimă, nu îşi mai văzuse fiica de şase luni ! Crina după ce a stat cu surioara sa  s-a dus la ceilalţi oameni din camera alăturată! Scana casa, i se părea cunoscută dar nu îşi amintea de unde, sau cum arată! A intrat în cameră şi toţi ochii erau pe ea! Era aşa de palida, şi părul ei blond era atât de răvăşit!

- Ă...Ăm... Eu sunt Crina! Mă bucur să vă cunosc!

- Ty, cum să nu te cunoaştem! Eşti nebună?

- Ty, cine e ty?

- Tu eşti idioat-o!

Spune o fata, dintre cele două, care vine la ea instantaneu şi o ia în braţe! Atunci tot grupul a sărit pe ea! Toţi plângeau şi o luau în braţe!