A New Life...

4

Dupa ore intregi de drum am ajuns in fata unui bloc destul de aratoas cu multe etaje. Luam liftul pana la etajul 6 iesim din lift am luat-o la dreapta emotionati. In fata o usa. Mama pune cheia in usa si o descuie. Apoi pune mana pe clanta si apasa sfioasa. Intra dupa ea tata iar apoi noi. Era un apartament de lux cu un living mare deja mobilat pe gustul nostru. Tata inchide usa.
Mama: Ei bine... aici vom locui de acum in colo...
Ethan: Woow, iti Bati joc de bine? E cel mai tare apartament din lume... Adica, pe bune plazma de un metru, consola de jocuri...
Mama: Stati sa va arat camerele voastre...
Eu si Ethan aproape ca ne impingeam unul pe altul care sa ajunga primul. Camera mea e una imensa cu o baie inauntru. Pereti camerei un mov foarte deschis patul cel pe care mi l-am dorit mereu, cu biblioteca sub el.
Un dressing fabulos. O plazma super faina. Baia spatioasa cu o combinanta cromatica vesela, cada mare, tot ce ti-ai putea dorii un televizur prins de perete pe peretele opus cu cada.
Mama si tata s-au dus sa aduca cutiile din masina. Eu m-am dus la Ethan in camera sa vad cum arata, am ramas surprinsa, si a lui era geniala, pat cu saltea de apa o ditai plazma un raft plin de jocuri pentru consola. Baia la fel ca a mea doar ca cu noante de albastru.
Eu: Ai vazut camera parintilor?
Ethan: Nu... tu?
Eu: Nu... vrei sa mergem?
Ethan: Neah... Du-te tu eu vreau sa vad ce poate puisorul asta. Aratand catre consola.
Am mers in camera alor mei, uimitor, asta chiar e cel mai tare apartament.
Bucataria mare si fabuloasa.
Se aude usa deschizandu-se.
Tata: Astea-s ultimele, copii...
Eu: Ok tata.
Tata: Deci, cum vi se par camerele?
Eu: Sunt geniale, fac pariu ca ati cheltuit o gramada...
Tata: Defapt, cand am fost promovat am primit si apartamentul asta bengos.
Eu: Tata, te iubesc dar te rog nu mai folosi cuvinte ca bengos.
Tata: Eu doar... ok...
Mama: E deja ora 7, nu am timp sa pregatesc cina, imbracati-va frumos, mergem la restaurant...
Ethan: Nee, nu mi-e foame, duceti-va voi.
Mama: Jiman Ethan... mergem TOTI impreuna ca o familie unita ce suntem! Spuse pe un ton raspicat. S-a inteles?
Toti in cor: Da.
Mi-am scos rochia roz bombon din cutie, balerini albi preferati si cercei mamei. Mama m-a lasat de data asta sa ma dau si cu ruj dar totusi unul nu foarte strident. Mama arata de super si eu la fel. Ethan purta o cravata, camasa, jensi lui si adidasi preferati. Tata la fel arata demential.
Am iesit din casa, mama a incuiat usa si am pornit catre restaurantul fitos din centru. Dupa cina am ajuns acasa, m-am schimbat in pijamaua mea star wars si am vorbit aproape 3 ore pe Skype cu Miranda care m-a pus la curent cu ce s-a mai intamplat mi-a spus si ca saracul Noah e distrus. Dupa ce am inchis laptopul si l-am pus pe noptira m-am intors in living unde pe geamurile imense se vedea cum lumina tot orasul in splendoarea noptii. Mi-am luat jurnalul pe care l-am primit de la Miranda si Noah si am inceput sa scriu in el, am scris si am scris pana am observat ca era deja 4 dimineata, norocul meu e ca era vineri. Totusi am terminat fraza, am inchis jurnalul, am pus creionul meu norocos in suportul de pixuri, am stins lumina si am adormit ca un prunc. Ceea ce nu e de mirare, am avut o zi plina, poate ca va fi o poveste frumoasa, pana la urma.