***
un nor de argint pretindea că se aşezase
discret
peste umbra copilului din tine
sau din mine
dar noi continuam să ne jucăm
nici nu mai ştiu cine era destinatarul
acelui plic care aterizase subit într-o dimineaţă ceţoasă
pe gazonul proaspăt tuns
şi a fost lăsat să se odihnească acolo
un întreg anotimp
apoi încă unul şi încă unul
până când, într-o bună zi, firele de iarbă au invadat filele îngălbenite
şi au luat forma literelor dinăuntru
uite cum fac dragoste cuvintele acelea, îmi spuneai
şi începeai să râzi nebuneşte
puzderia de fire verzi de sub salcie se întindea acum până la cer
iar degetele mele obraznice îţi atingeau fusta roşie înflorată
doar rouă şi iarbă sub tălpile noastre goale
sau neverending story, ca în filmul acela cu barret oliver
pe care îl văzusem amândoi
în 1984
şi ne declarasem fascinaţi de scenariu
ori de personajul cu cărţile
în timp ce ne sărutam la sfârşit
apoi am îngenuncheat amândoi lângă iaz
şi apa s-a netezit
iar babele îşi făceau cruce pentru că nu mai văzuseră niciodată
aurora boreală răsărind primăvara dincolo de gard
pe o margine a cerului stropită de stele
(21 mai 2016)
