Diva

Prefata

Acum multe secole itr un sat micut din Alpi numit Skol isi avea originea o legenda.

Legenda vorbea de o vrajitoare cu o putere inimaginabila care se saturase de tot raul pe care il vazuse in lume.aceasta se ascunse in inima padurii din aproprierea orasului Skoll pt a putea dormi in pace , insa puterea ei atragea multi curios....

Capitolul I

Mone era fiul unui duce Francez prin urmare era atletic si bine educat.Avea parul roscat lung si ochi verzi .Cel mai bun prieten a lui Mone era Dante fiul unui nobil din trun oras vecin a cea ce era pe atunci Parisul .Dante era complet diferit de Mone atat la aspect cat si la personalitate. Dante avea parul negru si ochi caprui. Cei doi se cunosteau de cand erau mici. Si au ramas cei mai buni prieteni pana in prezent. Daca Mone vroia sa faca ceva Dante era mereu primul care afla.

In vara in care Mone implinea 20 de ani la chemat pe Dante de seara dupa petrecere la el in bibloteca sa ii spuna.....

( imi pare rau pt greselile gramaticale si va multumesc pt timpul acordat)

- Auzi Dante hai sa facem o excursie pana in Alpi.

- Ai inebunit dea dreptul ,ce sa cautam noi in Alpi?!

- Pai am citit....

- Iar ai citit! Tu citesti cam mult nu ti se pare?( Mone se ridica de pe scaun si incepu sa se plimbe prin camera, oprinduse in fata geamului uitanduse la luna)

- Idea e ca in inima paduri din aproprierea orasului Skol traieste o vrajitoare care detine arta intunericului ca nimeni altcineva.

- Tu inca mai crezi in povesti de daormit copii?

- Incearca numai sa iti imaginezi tota puterea.....

- Si daca nu e adevarat ?

- Atunci ne alegem cu o calatorie de neuitat spre cel mai mare lant muntos din Europa.Ce zici ,te bagi?

- Nici nu stiu de ce imi mai pierd timpul cu tine.

- Atunci asa sa fie plecam maine de dimineata!

Capitolul II

In dimineata urmatoare cum aparu soarele pe cer Dante si Mone au urcat pe cal si au plecat la drum . Cum se departau de castel un peisaj sumbru si rece era lasat in urma. Castelul in care locuian Mone era construit pe o stanca, de obicei nu prea era soare si ceata predomina atmosfera.

Prima zi de drum era atat de linistita si calduroasa incat au decis ,de cu seara sa doarma sub un mar vechi nu departe de drum pt a nu pierde calea.

In acea seara cerul era frumos si instelat iti iera mai mare dragul sa il privesti

- Auzi Mone aproape ca nu imi pare rau ca am ales sa vin cu tine.

- De ce crezi ca ar vrea o vrajitoare cu un asemenea renume sa se ascunda in inima padurii?

- Nu! Deci nu ! Acuma spunemi terog ca nu vrei sa ne intoarcem acasa.

- Nu sari la concluzii...

- In ori ce caz nu te astepta la prea multe e doar o poveste...

- Daca nu e ?

- Probabil castelul exista ,dar nu cred in magie .

-In ori ce caz hai sa dormim, maine ne asteapta o zi lunga de drum . Spunand acestea Mone se intoarse pe o parte si adormi , insa somnul lui Mone era departe de a fi linistit .

Visul 1

In visul lui , Mone era in acelasi loc in care adormise. Se uita in jur dar Dante nu era de gasit , o ceata groasa plutea in jur si nu putea pleca nicaieri de frica de a nu se pierde. In dreptul copacului se afla o lopata, ceva in interiorul lui ii spuse sa ia lopata. Nu peste mult timp el se apuca sa sape . Cu cat mai adanc sapa cu atat mai mult se simtea aproape de ceva... cand lopata lovi o scandura incepu ploaia . Mone a scos doua din cele 10 scandur de lemn care pareau ca acopereau o groapa. Ca sa vada cat de adanca era groapa a adancit lopata in gol cand deodata ceva o trase inauntru.

Capitolul III

In acel moment Mone se trzei.

- Scularea Dante , plecam!

- Acuma...

- Da acuma

Se uracara pe cal si plecara la drum . Drumul era ingust . O ceata groasa se lasa peste padure dandui o alura sinistra. Calatorisera de ore intregi si drumul parea nesfarsit ,erau aproape siguri ca se pierdusera cand in departare aparuse o fata tanara inbracata in haine modeste tipic taranesti. O prinsera din urma . Dante o intreba unde se indreapta. Ea le spuse ca se indreapte spre un sat mic situat in afara padurii, numit Skol.

Era ceva ciudat in legatura cu fata asta ,ceva neomenesc . La prima vedere nu parea neobisnuita , dar cu cat te apropiai mai mult de ea cu atat .... ceva , ceva te facea sa vrei sa fugi , sa tipi ,sa plangi.

Avea un miros foarte accentuat de ranced. Totul era gri si frigul ii intuneca gandirea as ca decisera sa se ia dupa ea cu toate ca daca ar fi avut de ales ar fi plecat, Dante cel putin , Mone ar fi ramas mai mult ca sigur.

De la episodul cu copacul Mone ramase destul de tacut . Nu mai vorbise tot drumul ,el era tacut de felul lui insa de data asta nu mai schitase nici un gest doar se adancea in pelerina lui neagra si se uita in gol.

- Mone te simti ...

- Auzi Dante nu stiu de unde dar pot jura ca am mai vazut o pe undeva .

- Pe cine?

Mone facu un gest aratand spre fata.

Capitolul IV

Nu dupa mult timp ajunsera la o bifurcatie .

- Eu o sa o iau la stanga . Voi continuati pe cealalta carare si veti ajunge in scurt timp in Skoll.

- Multumim! Dar inca nu am avut placerea sa te intrebam cum te cheama ?

- Veti afla . Curand.

La nici doua minute de drumul indicat de catre ea ajunsera la oraselul Skoll, sau ce mai ramase din el . Era in ruina . Plante selbatice cresteau peste tot laolalta cu buruienile care ieseau la fiecare crapatura a caselor de mult uitate . Era un oras fantoma .

Capitolul V

  -Bine, gata am vazut, orasul e in ruina povestea era veche , prea veche, acum putem pleca !

Lui Mone ii crestea un zambet larg pe buze:  

   - Daca orasul e real atunci turnul nu poate fi imaginar . Sti ce inseamna asta ...

   -Plecam acasa?

    -Nu.Nici gand .Asta seara dormim aici si maine cautam vrajitoare.

Dante incerca sa il convinga pe Mone ca era o idee proasta dar dupa cum stim deja cand Mone isi seteaza un scop e imposibil sa il opresti.

As aprecia sa citesc parerea voastra despre " Diva" in comenturi . Multumesc ! :)