"Alarma telefonului sună semn că este 06:00 dimineaţa şi trebuie să mă trezesc pentru a merge la facultate. Frate, sunt în primul an de facultate şi totuşi nu-mi place, când mă gândesc că nu cunosc pe absolut nimeni de aici."
Hei, eu sunt Ross Sofia Georgiana. Am 18 ani, 1.67 m, vreo 49 de kg, ochii de un albastru spre gri, şi blondă. Acum locuiesc în New Work de câteva săptămâni, prieteni nu mi-am făcut de când am ajuns aici. Părinţii, prietenii, i-am lăsat decând m-am mutat aici. Am obţinut bursa mult dorită şi nu am putut da' bir cu fugiţii, am 18 ani pentru numele lui Dumnezeu. Trebuie să plec odată şi odată de acasă, dacă plec acum sau mai târziu tot aia este, nu?
Mda, deci să vedem în prezent.
La 08:00 trebuie să fiu la facultate, n-a nu stau în cămin. Am un apartament drăguţ destul de mare, pentru încă vreo 3-4 persoane.
Mă ridic din pat cu o bucurie, habar nu am de unde, nu mă întrebaţi. Îmi fac patul cât de cât fără să mai trântesc în el, ca de obicei, cică-s puturoasă, "cică".
După ce îmi fac patul mă duc spre baie târâş, dar tot ajung într-un sfârşit acolo. Îmi fac un duş revigorant să-mi alunge teama că aş putea să mă fac câtuşi de puţin de ruşine.
Ies din baie cu un prosop înfăşurat în jurul corpului meu micuţ şi fragil şi mă aşez în faţa dulapului. Decit să mă îmbrac cu o pereche de colanţi de piele, sutienul negru desigur şi un maiou cu un decolteu cât de cât acceptabil.
Machiajul îl aleg să nu fie prea strident, vreau cât mai natural. Aşa că mă dau cu fond de ten, rimel, creion de ochi şi de sprâncene şi nelipsitul ruj negru.
Părul mi-l dau cu placa şi fac cateva bucle lejere, şi-l las pe spate. După ce mai mă verific odată în oglinda mă uit la ceas şi observ că este 07:40. Îmi i'au geanta, telefonul, căştile şi cheile de la motoscuter. Inchid toate uşile şi o gonesc spre facultate.
În mai puţin de 5 minute ajung. Îmi caut un loc în care să îmi pun motoscuterul şi găsesc. Toată atenţia este acum pe mine. Îmi dau casca jos şi îmi aşez părul cu câteva mişcări într-o parte şi alta.
Aud câteva fluieraturi de la băieţi şi maraitul fetelor. Zâmbesc drăceşte şi întru în curte şcolii. Complimentele băieţilor nu se opresc, de exemplu: Păpuşa, eşti cumva căzută din rai!? Pentru că eşti prea frumoasa, sau, Bună scumpo, cât primeşti pe oră"
La care eu le răspund cu semnul păcii sau câteva cuvinte nu prea ortodoxe. Ahh, ce-mi place facultatea. Glumesc.
Mă îndrept spre biroul directorului, dar când mai aveam câteva clase până la el. Aud ţipătul unei fete, aşa că nu stau să mă gândesc de două ori că eu i-au în fugă spre strigătul de ajutor.
Când ajung unde trebuie. O fată este ţinută de 2 fete, iar alta dă cu pumni si picioare, ea se zbate şi ţipă, lumea stă în jurul lor da' nu se bagă ai dracu' niciunul.
Mă îndrept cu paşi calculaţi spre javra care o bate pe biata fată . Mă strecor prin mulţimea de lume prezentă, dar nu-mi pasă ce cred ei. Fricoşii dracu'!
Când ajung în dreptul fetei, o trag de păr şi o fac să ţipe de durere.
"Te doare dragă!? Făi desteapta lumii, ai ceva de împărţit cu ea de o baţi, s-au nu-ţi ajung prezenţele masculine care te aşteaptă pentru încă o runda de-a mama şi tata?
"Şi mă rog tu cine esti!?"- mă întreabă cu vocea aia piţigăiată de zici că i-a băgat cineva un cocoş pe gât. Ahh, ce bătaie i-aş trage acum.
"Mă-ta! Acum, dacă nu vreţi să vă învăţ ce înseamnă adevărata bătaie, tu şi cu clonele tale, faceţi-vă fantome, pe-aci, clar?"- nu răspunde, stai să vezi acum.
AM SPUS, CLAR!? SAU TREBUIE SĂ REPET!?"- spun ţipând şi băgându-le 2 m sub pamant. Sclifositele naibii.
"D-da"- spun toate la unison cu vocea tremurândă, iar mie îmi aduce zâmbetul pe buze. Hmm, victorie, dulce victorie. Şi cu asta sclifostilele pline cu botox peste tot pleacă aproape plângând.
Mă apropii de biata fată ce tremură într-una.
"Hei, eu sunt Sofia, eşti bine!?"- şi îi întind mâna pentru a o ajuta-o să se ridice.
"Eu sunt Samantha, şi da sunt cât de cat bine."
"Hai la cabinet, ai câteva răni"- şi o ajut să meargă, dar văd că încă lumea este prezentă, cea mai greşită alegere. Nu stau să mă gândesc şi ţip spre ei.
"Şi voi ce vreţi!? Premii? Hai valea că vă apucă toţi sfinţii pe care-i cunosc!"- ştiţi voi la ce mă refer.
Iar ei pleacă fără să scoată vreun sunet.
După ce o duc la cabinet pe Samantha mă duc spre director, deja mi-am făcut o prietenă.
După ce domnul director care este chiar foarte de treabă, mă îndrept spre clasa mea. Ajunsă acolo bat la uşa şi aud un "intră".
Intru în clasă, fără vreo problemă, şi întâmpin călduros toţi ochii aţintiţi asupra mea.
-Buna ziua!- spun spre profesoară, hmm. O femeie nu cum mult trecută de vârsta a treia cu un corp destul de super la vârsta ei şi un zâmbet calduros, cred că o să înţeleg cu ea.
"Bună ziua, tu trebuie să fii domnişoara Ross Sofia Georgiana!?"-ce drăguţă este.
"Da doamnă, îmi cer scuze că am întârziat, dar nu am găsit clasa."o scuză mai bună nu puteam să găsesc!? "
"Nu-i nimic. Păi hai, prezintă-te în faţa clasei şi du-te lângă Juliette"- şi o fată drăguţă cu părul de un brunet cu ochi albaştrii ridică entuziasmată mâna, iar eu chicotesc.
"Bună, eu sunt Sofia, dar puteţi să-mi spune-ţi Sofi, am 18 ani si-mi place să cânt"-câteva fluieraturi şi aplauze şi mă aşez lângă noua mea colegă de bancă...
♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡♡
Hei lume! Cum este? Fiţi mai blânzi este prima mea carte!
La media Sofia!
Da-ţi drumul melodiei.
CITEȘTI
Ai pierdut, s-a terminat!
RomanceO fată pe nume Sofia în crudul New York, fără părinţi, fără prieteni, dar o fată foarte curajoasă şi iubitoare. Pune la suflet orice lucru mărunt când nu trebuie, dar este adorată de toţi. Îşi face prieteni care ţin la ea foarte mult şi reciproc. P...
