Urmarirea care a urmat a fost demna de serialele cu politisti. Stanga, dreapta, in cerc, zig zag, am incercat toate tertipurile pe care le stiam. Nimic nu a mers, iar masinile de politie se inmulteau in jurul meu, aparand de pe fiecare straduta laturalnica. In realitate, nu erau decat vreo patru, dar pareau a fi cel putin zece. Pe fiecare dintre ele am reusit sa o pacalesc intrand in ultimul moment pe vreo straduta laturalnica si cotind brusc pe alta. In cele din urma, am iesit din oras si am calcat acceleratia la maxim. Nu rasuflam inca usurata, sirenele se auzeau in spatele meu destul de puternic.
Pot scapa de ele, mi-am soptit. Trebuie doar sa am incredere, sa nu privesc inapoi. Daca privesc inapoi, sunt pierduta.
M-am intrebat razant ce se va intampla cu Jeff. Speram ca nimeni nu va putea face legatura intre noi, ca se gandise sa fuga inapoi la Casa Groazei cumva.
Am inceput sa cantaresc viata. Crime, alcool, sex, droguri, somn... cam asta devenise viata mea. Plus povestea cu inima impartita in patru. Ochii mi s-au umplut de lacrimi care imi incetosau privirea. Nu mai voiam.
Am inceput sa plang necontrolat, gandindu-ma la Lu, la Clockwork, la Jeff, la Icy. Pe Icy nu o corupsesem de tot, piate urma sa fie bine cu Lu. Nu ii spusesem nici ca o iubesc. Poate ca macar in privinta ei reusisem sa fac ceva bine, caci in rest nu reusisem. Tata, directorul, James, curva, tipul din club, batranul, baiatul blond si idiotul care intrase dupa si sunase la politie... penteu ce? Pentru ce facusem toate astea?
Inecata in ganduri, nu am luat o cotitura din drum si am izbit cu toata viteza bara de protectie, sarind drept in prapastie. Ultimul meu gand a fost ca zburam si ca totul o sa fie bine, apoi, nimic.
CITEȘTI
Joanne the Ripper (Joanne Spintecatoarea)
HorrorCreepypasta, dar e prima mea poveste (de acest gen) deci nu promit ca o sa fie geniala Joanne pare o adolescenta normala, pana ii vezi parul si ochii. Are ochii de un negru adanc precum un abis, iar parul vopsit in nuante tipatoare de negru, verde s...
