Te Vreau!

Buna! Iata ca m-am hotarat si eu sa ma apuc de scris si unde altundeva, decat aici, unde vreau sa va impartasesc o poveste scrisa de mine, pe care sa o savurati, capitol dupa capitol!

p.s: sper sa va placa, este prima oara cand mi-am facut curaj sa scriu, dupa atatea carti citite, care au fost scrise de niste autori exceptionali, al caror talent in a scrie sper sa-l ating intr-o zi!

...........................................*.......................................

1. Faceti cunostinta cu Alison

Stropi naravasi de ploaie imi mangaiau incet fata in timp ce tata imi scotea rollerul alb din portbagajul BMW-ului. Au urmat geanta cu laptopul meu, o cutie cu cartile mele pentru yoga si in final cusca de transport a cainelui meu, Brutus, un chow chow, micut, alb, cu limba albastra (de parca ar fi mancat chupa chups) de aproape un an.

-Hai iubito, zambeste si tu, esti in vacanta! Striga tata curatandu-si ochelarii de stropii de ploaie.

-Uraaa, am raspuns eu sarcastic.

Am intrat incarcata de bagaje in casa verde cu maro a bunicilor, pe care nu o mai vazusem de aproape cinci ani, urmata indeaproape de latratul enervant al lui Brutus si de fratii mei mai mici, gemenii, care tipau entuziasmati. Un miros puternic de scortisoara mi-a cuprins narile, si mi-a trezit amintirea zilelor toride de vara petrecute in copilarie la bunici, pe vremea cand eram asa de inocenta si fara griji. De cum am lasat bagajele jos, in holul stramt, am fost cuprinsa in brate de bunica, care a ramas asa cum am vazut-o prin ochii aceia de copil. Era o femeie plinuta, cu parul vopsit intr-un blond foarte deschis, mai deschis decat al meu, aproape alb, prins intr-un coc. Apreciam ca se ingrijea, iar timpul se pare ca fusese bland cu ea, parea aceeasi femeie dinamica si vesela ca cea pe care am lasat-o in urma acum multa vreme.

- Ma bucur atat de mult sa te revad, ia uite ce mare te-ai facut! imi spuse ea , un zambet impodobindu-i fata.

N-am apucat sa raspund, ca bunicul, un om robust si carunt m-a cuprins in brate, fericirea radiind pe chipul lui.

Nici lui nu am apucat sa-i spun nimic, ca gemenii au si tabarat pe ei, acaparand toata atentia, asa cum le statea in fire.

Dupa ce mi-am luat ramas bun de la tata, le-am povestit bunicilor toate noutatile de la scoala, de acasa, pe scurt am recuperate in mare cei 5 ani in care am fost despartiti. M-au intrebat cum a fost primul an de liceu, si desigur bunicul, cam stangaci, m-a intrebat daca am vreun prieten. Ce era sa Ie raspund? Ca am avut o multime, si am fost cu ei de distractie? Ca la scoala mea se considera ca nepoata lor era "o partida buna"? Intradevar, aveam momentan un prieten, pe Chris, insa preferam sa nu-l pomenesc.

-Nu, nu am. am mintit eu.

-Minte, minte! au strigat gemenii , venindu-mi sa le dau doua.

Bunicul rase incet si imi spuse:

-Draga mea, pari obosita, ce ai zice sa faci un dus cald si sa dormi putin? Bunica iti va pregati o gustare.

Suna foarte bine, asa ca am acceptat "oferta", fiind foarte obosita din pricina drumului.

Mi-am dus intai bagajele, in camera de la etaj, unde aveam sa fiu singura, bunicii si gemenii dormind la parter. Am intrat in camera atat de cunoscuta-mi. Avea peretii in roz pal si maro, culori alese de mine acum multa vreme( trebuie sa recunosc, aveam gusturi destul de bune). Pe un perete erau tot felul de flori, inimi si stelute desenate, de pe vremea cand eram intr-o pasa artistica. Mobila care decora camera era alba, din lemn. Patul meu imens se afla langa fereastra care dadea la gradina . Era plin cu perne colorate, exact asa cum il lasasem. Langa era o noptiera din lemn alb, pe care mi-am trantit nelipsitul mobil, niste ciocolata si ipodul. In sertar mi-am pus cartile. Pe aceeasi parte cu patul se afla dulapul pentru haine, unde mi le-am agatat pe toate . Vizavi de dulap era biroul unde mi-am pus laptopul si jurnalul. Iar langa el o masuta cu oglinda, perfecta pentru a-mi aseza machiajul , peria si palca de par. In mijlocul camerei se afla o masuta unde mi-am aruncat valiza. Langa pat era un covoras, perfect ca si culcus pentru Brutus.

Dupa ce am facut un dus revigorant, m-am schimbat in niste pantaloni de terning scurti, negri, si un maieu alb. Parul imi cadea liber pe umeri. M-am trantit pe patul care parea atat de comfortabil, dar la impact am tipat de durere. Cred ca mi-am rupt cateva oase in arcurile alea stupide. Cand m-am uitat sus, pe perete nu m-am putut abtine sa nu schitez un zambet. Erau postere vechi, cu senzatiile unor vremuri trecute. Printre ei se numarau Backstreet Boys si un Robbie Williams foarte tanar.

Nu imi era deloc somn, asa ca m-am hotarat sa scriu in jurnalul meu iubit. Avea o coperta plina pana la refuz cu semnaturile prietenilor mei si un miros de martipan, de la ciocolata care o mancasem cand am scris ultima data in el.

Draga Jurnalule,

Iata-ma ajunsa la casa bunicilor mei, impotriva vointei mele. Am sa fiu prizoniera aici o luna intreaga, in care cel mai probabil ma voi plictisi fara prietenii mei. Singura mea scapare sunt telefonul si laptopul, binecuvantata sa fie tehnologia!(Daca nu prind semnal, ma impusc) Eu care imi imaginam o vacanta petrecuta la mare, sau prin cluburi cu prietenii mei, iata unde am ajuns, intr-un sat plictisitor. Din cauza acestei crize financiare stupide, ai mei nu au timp si nici bani de o vacanta exotica, cum eram obisnuita, asa ca, ca sa-l citez pe tata, aceasta luna la bunici e singura ocazie sa scap de rutina zilnica blabla. Am nevoie de putina liniste acum jurnalule, dar promit ca voi scrie in tine la urmatoarea ocazie!

Xoxo

Ali

Din lipsa de ocupatie, am rasfoit jurnalul, pana am ajuns la prima pagina, cea in care ma prezentam, si mi se pare o lipsa de respect sa nu ma prezint voua.

Ma numesc Alison (mama mereu a avut o slabiciune pentru numele asta), am 16 ani, tocmai am terminat clasa a 9a. Provin dintr-o familie cu o pozitie financiara destul de buna (pana anul asta), formata din tata, un om de afaceri plecat mai tot anul cu lucrul in strainatate, mama, o femeie care mereu a avut grija de felul in care arata, chiar daca cateodata m-am simtit neglijata de ea, de felul ei de a fi, nu cel al unei mame, cel al unei prietene. Urmatorii in familie sunt fratii mei mai mici, de 10 ani, gemenii Alex si Thomas, care sunt niste pramatii, dar cand vor, pot fii si cei mai buni frati din lume (ei, ceva de genul).

Ultima dar nu cea din urma, sunt eu , Alison. Sunt o persoana destul de populara in liceu, si nu voi fi modesta, sunt chiar frumoasa. Cel putin asa sustin restul. Baietii se bat pentru o intalnire cu mine, iar fetele doresc sa-mi fie prietene. (cele care nu sunt invidioase) Pot din pacate sa numar prietenii mei adevarati pe degete. Sunt destul de slaba, asta pentru ca tin intruna diete , deoarece am fost grasuta toata copilaria mea, si nu doresc sa retraiesc acea experienta dureroasa. Am si inaltimea ideala, ceea ce m-ar avantaja pentru a incepe o cariera in modeling, domeniul visat de mine. Stati un pic, stiu ce credeti acum despre mine. Nu, nu sunt slaba la invatatura.. Invat la un liceu bun cu specializare in stiintele naturii, deoarece doresc sa devin medic.

Parul meu natural este saten deschis, insa este vopsit intr-un cicolatiu cu reflexii aramii( nu este o diferenta prea mare) si este destul de lung. Este cret, ceea ce nu prea imi place, asa ca placa este singura mea salavare pentru a avea un par drept. Cel mai multi imi iubesc ochii, care sunt mari, de nuanta oceanului, un albastru profund, . Am buze nici pline, nici subtiri, un nas potrivit trasaturilor fine , singurul meu defect fiind tenul. Am un ten gras, si ma lupt cu acneea de cand ma stiu. Mama zice ca e din cauza ciocolatii, dar nu ma pot lasa de ciocolata, sunt dependent de ea. Imi maschez cosurile cu un strat de fond de ten, dupa care arata mai bine. Fondul de ten imi ascunde si pistruii din jurul nasului, care pot fi observati daca te uiti foarte atent. Nimeni inafara de mine si ai mei nu stiu de existenta lor.

Toata descrierea asta mi-a facut somn, asa ca pe nesimtite sunt ademenita intr-un somn profund.