Capitolul 6

49 5 2
                                    

Perspectiva lui Josh (i-am schimbat numele de familie)

Mă trezesc mahmur după o noapte de beție. Am băut singur, asta fac rare ori. Nu îmi amintesc prea tare ce-am făcut, dar îmi amintesc o siluetă feminină în dreapta mașinii mele. În interiorul ei, bineînțeles. Cu greu îmi amintesc ce anume am făcut, ce anume am vorbit și mai ales cu cine. Motivul pentru care am băut? Nici eu nu știu. Fericirea mă caută, dar nu mă găsește. Eu o strig, dar ea nu mă aude...e cam surdă, cel puțin așa am observat în cei douăzeci și șase de ani ai mei.

Nu am avut prieteni niciodată, toți mă foloseau ori vorbeau cu mine până își atingeau scopurile, apoi plecau fără să-mi spună de ce. Atunci când eram la liceu, Alison a fost o prietenă extraordinară, nu am cuvinte. Se zice că nu se poate lega o prietenie între un băiat și o fată, ba se poate. Noi am fos prieteni până să afle de existența lui Joe, s-a îndrăgostit, m-a lăsat de izbeliște, și a plecat. Ca toți ceilalți.

E treaba ei. Ea a ales să renunțe la o prietenie, zic eu frumoasă. Chiar am ținut la ea cât trebuie. Nu, nu am dezvoltat o pasiune pentru ea, dar eram gelos pe tipul care a schimbat-o pe ea. Am fost cu ea în aceeași clasă, și nu era cum e acum...rece. O, Doamne! Alison! Cu ea am vorbit! Ce anume am vorbit? Îmi aud numele din sufragerie, așa că mă îndrept spre aceasta. La televizor.

" [...] se pare că Alison Witch și Josh White, au avut o întâlnire puțin mai...umedă! Știm la ce vă gândiți, însă a plouat, iar doamna Witch s-a urcat imediat în mașina domnului White. Ei doi, au întâmpinat conflicte datorită firmelor lor de avocatură, și nici în ziua de astăzi, nu știm a cui este mai bună. Doamnă Alison, nu aveți o căsnicie fericită? Ce se întâmplă? Domnule White? Va picat cu tronc? "

Nu, nu, nu! Nu se poate! Atât de bleg am fost?! Ce i-am zis de a vrut să urce, și mai important...ce i-am făcut?! Încă mai am numărul ei de telefon. Apelez.

--- Bună, îmi cer mii de scuze pentru ieri. Eram beat. Nu știu ce am discutat, nu-mi amintesc absolut nimic. Iartă-mă, te rog...

--- Bună. Nu am făcut nimic neortodox, stai liniștit. De ce ești atât de alarmat?

--- Tu nu ai văzut știrile?

--- Ce știri? Eu nu urmăresc știrile, nu-mi plac.

--- Dar au vorbit despre noi doi.

--- Poftim? Ce știri?

Îi povestesc aproape tot.

--- Acum o să iasă și mai urât cu Joe. O să aibă argumente...

--- Aa, îmi pare rău că ți-am creat probleme, știi că nu îmi stă în fire să distrug căsnicii. Și dacă o fac, nu o fac inteționat.

Nu l-am suportat pe acel Joe niciodată. Aveam impresia că mă considera o posibilă ispită. Alt motiv pentru care nu o lasă pe ea să-mi vorbească, nu găsesc. Nu e vina mea ca să sunt chipeș, să se certe cu părinții mei.

--- Știu, Josh. Nu aș vrea să intru în detalii...

--- Nu e nicio problemă, stai liniștită. M-am obișnuit, îți doresc o zi frumoasă.

Perspectiva lui Alison

Sunt nervoasă. Am dormit mai bine de trei ore, și mă simt la fel de rău, simt că am obosit. Mă îndrept spre bucătărie, și pot auzi o discuție între Emily și soțul meu.

--- Nebunule, mai încet!

Nu pot vedea ce se întâmplă în sufragerie, dar pot auzi diferite gâfâieli. Mă grăbesc spre ei, și îi observ sărutându-se cu pasiune.

Opusele Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum