Moştenitorii

Prima zi de şcoală

Din perspectiva lui Han-Byul:

- Han-Byul! Trezirea! Nu o să întârzii la prima oră? Strigă mama, de fapt, mătuşa mea dar eu o strigam mama.

Minunat, îmi spun în gând, e ora 07:30, uitându-mă la ceas.

- Acum mă scol, îi răspund în timp ce încerc să mă dau jos din pat. Mă îndrept spre baie şi mă uit în oglindă. Arăt oribil. Mai vreau să dorm puţin. 

După 10 minute petrecute la baie, mă îmbrac în uniformă, îmi strâng părul într-o coadă şi cobor scările liniştită.

- Ai să întârzii chiar în prima zi de şcoală, spune mama terminând de făcut un sandwich. Mă gândeam că nu o să ai timp să mănânci, aşa că ţi l-am făcut ca să-l mănânci pe drum.

- Mulţumesc mami!! Acum cred că voi alerga! Mama ai grijă de tine! O zi bună! Să ai succes azi la muncă, îi spun în timp îi dau un sărut pe obraz. Pa pa!!

- Pa, scumpo!! 

Ies grăbită din casă când tocmai realizez că îmi uitasem telefonul. Dar lenea era prea mare că să mă mai întorc după el. În ultimul an a trebuit să mă mut împreună cu mama şi cu fratele meu. Bine, nu erau rudele mele biologice. Era mătuşa din partea mamei şi verişorul meu. Dar crescusem alături de ei timp de 5 ani aşa că mă obişnuisem să îi strig mama şi frate. Tata şi mama s-au despărtit când aveam 12 ani. Tata, cum e din fire, încapatanat, nu a vrut să renunţe la custodia noastră: a mea şi a fratelui meu geamăn, deci acum eram sub tutela tatălui. Dar eu îl uram, aşa că am vrut să stau cu matuşa dacă nu vroia să mă lase să mă duc la mama. Nici nu mă interesa ce făcea şi cum se descurca. Să revenim. Pentru că mătuşa din cauza serviciului a trebuit să se mute undeva mai aproape şi eu a trebuit să îmi schimb şcoala. Desigur, nu eram singură. Prietenele mele cele mai bune i-au implorat pe părinţii lor să le mute la aceeaşi şcoală. Din fericire, această scoala era mult mai aproape de unde locuiam toate trei, căci mă mutasem în cartierul lor. Era una dintre cele mai bune şcoli din ţară. Cum îmi uitasem telefonul a trebuit să rabd ca să ajung la şcoala. Noroc că aveam ceas. Era ora 08:05. Nici nu mă uitasem pe orar. Probabil că aveam cu diriginta. Era profesor de istorie. Minunat. Îmi plăcea istoria la fel cum îmi plăcea matematica. Materiile pe care le urăsc cel mai tare. Ajung în faţa şcolii. Câţiva copii alergau. Trebuie să fac şi eu asta dar.... Cu chiu cu vai ajung la clasă. În acelasi timp vine şi diriga. Intrăm, după care vrea să facă un anunţ.

- Bună dimineaţa copii!! Bucuroşi? Azi vreau să vă prezint pe cineva. Ea este Lee Han-Byul. S-a transferat de la colegiul adversar nouă, School Society. Sper să aveţi grijă de ea.

- Bună, spun analizând clasa. Păreau încântați. Vă rog să aveţi grijă de mine. 

 Şi mă îndrept spre ultima bancă de lângă fereastră care părea liberă.

- Hei, fata, banca aceea aparţine cuiva, îmi spune o fată cu părul scurt care se afla în faţa băncii dar eu dau din umeri nepăsătoare.

Aşa cum intuisem prima ora a fost dirigenţia. Diriginta a vorbit lucruri plictisitoare timp de o oră. După ce s-a terminat ora, îmi pun capul pe banca şi îmi aduc aminte că aveam MP3-ul la mine. Îl scot şi îmi pun căştile în urechi. Din nou îmi pun capul pe bancă. Nici 5 minute nu trecuse căci simţisem cum se mişca puternic banca. Îmi ridic capul având faţa puţin deranjată. Vad un băiat înalt, brunet, care rânjea malefic la mine, sprijinit de banca din faţă.

- Hei! Tu de acolo! Acela e locul meu, îmi spune, dar eu nu vroiam să îmi dau căştile jos ceea ce pare să îl enerveze un pic.

- Vorbesc cu peretii? Spune din nou.