Jurnalul unei adolescente

Capitol 4 -Liceul..

Liceul este lumea micilor bârfe și al marilor catastrofe adolescentine.Mereu am așteptat cu sufletul la gură liceul deoarece pentru mine însemna maturizare și căpătarea unui noi statut social. Adică?!Haide sa o recunoaștem că mereu le priveam cu puțină invidie pe acele liceene populare și ne spuneam măcar pentru o fracțiune de secundă că o să fim si noi așa. Ei bine pentru mine începerea liceului a reprezentat un al treilea război mondial. Adică dacă cineva mi-ar fii spus că prima zii de școală va fii ceva prezentare de moda cu mai puțini spectatori nu aș fii crezut. Dar iată-mă în mijlocul fetelor cu bluze pe post de fuste. Si voi dragi cititori îmi spuneți haide nu e așa rău. Ei bine a fost mai rău,eu cu Haylei ne-am pierdut prin liceu deoarece locul ăla e al dracului de mare și când am reușit să ne depistăm în sfârșit clasa toți se uitau ciudat la noi de parcă veneam de la zoo. Primele săptămâni în noua mea celulă au trecut rapid. Și hmmm este terifiant, adică noi mei profesorii se așteaptă să fiu ceva academician cu diploma,iar eu mă încurc,practic,când silabisesc. Păi să facem o scurtă recapitulare: 

Profesorul meu de istorie mă crede ceva dactilograf deoarece,jur că nici un atentat cu bomba nu l-ar oprii din vorbit. Ce dacă rămâi în urmă? Omul dă înainte cu treaba lui. Ce dacă jumătate din clasă nu are o iotă scrisă pe caiet?Noi să fim sănătoși.Profesoara mea de franceză poreclită și hobbitul lesbian este o chestie de un metru și un pic al naiba de enervantă. Un singur lucru mă mulțumește în liceu,colectivul clasei mele. La început am crezut că sunt ceva copii fițoși sau răutăcioși dar m-am înșelat amarnic. Adică acum câteva zile micuțul hobit m-a ascul,iar ei,colegii pe care îi credeam fițoși și îmfumumurați,sau tot chinuit să îmi șoptească. Și deși nu a însemnat mare lucru,pentru mine a însemnat totul. Adică foștii mei colegi mă batjocoreau,râdeau și făceau mișto de mine mereu pentru că eram fata cea timidă.

Și atunci am realizat că liceul nu înseamnă popularitate sau strălucire, liceul înseamnă înodarea unor prietenii pe viață, adică atunci când bătrânețea o să se așterne peste noi nu ne vom amintii de haine sau de popularitate ci de persoanele ce ne-au fost alături. Poate că mama,mătușa,unchiul sau oricine ti-a spus în treacăt că liceul este o perioadă de neuitat din viață a avut dreptate.