Never Ever//EXO fan-fiction

Capitolul 8

-Jullie,putem vorbi putin?

Imediat ce ajungem in fata casei mele,Taeyeon ma ia prin surpindere cu intrebarea precedenta. Fiind inca rusinata de incidentul din hambar,am fost tacuta pe tot parcursul drumului de intoarcere,ea probabil observand acest mic detaliu.

Dau din cap si ii zambesc scurt,iar acesta imi spune sa facem o plimbare prin parc.Niciuna dintre noi nu a indraznit sa spuna nimic pana cand am ajuns la destinatie,fiecare gasindu-si o ocupatie diversa.

-Hai sa ne asezam aici! 

Imi face semn spre o bancuta .Vremea era inca mohorata dupa acea ploaie densa,parcul soliciat de ea fiind gol,doar sunetul pasarelelor se putea dinstinge .

-Tie,incepe ea facand o pauza,adica,tu simti ceva pentru Baekhyun?

Cu aceasta intrebare,deodata, am revenit la realitate.Niciodata nu mi-am pus aceasta intrebare.Inca din prima zi am simtit ca sunt atrasa de el,insa niciodata nu as putea accepta faptul ca as putea fi indragostita de propriul meu detectiv,cel care este cu patru ani mai mare decat mine.Poate ca il confund cu prima mea iubire,deoarece dupa acel accident nu imi amintesc multe detalii,mai ales pe el,dar toate acestea pot fi doar confuzii ce pot declansa ceva si mai rau.

Avand o batalie cu propriul subconstient,nu realizez faptul ca nu i-am raspuns lui Taeyeon,insa ea se pare ca m-ar intelege.Cateodata am senzatia ca ea ma compatimeste,ca stie prin ce trec,desi ne-am cunoscut recent.

-E in regula,stiu ca nici macar tu nu iti poti raspunde la aceasta intrebare.Dar trebuie sa fii mai precauta daca nu vrei s-

-Unnie,imi pare rau,insa sunt debutanta in aceasta situatie!Nici macar eu nu stiu ce fac,pur si simplu actionez fara sa ma gandesc...

Nu o las sa isi termine fraza pentru ca voiam sa imi exprim sincerele sentimente.Stiam ca pot sa ma descarc si sa ii spun ei tot ce am pe suflet. Nu stiu de ce,dar ceva ma face sa ma comport lejer in preajma ei.

-Imi pare rau!ii spun si imi las capul in jos

-Nu trebuie sa iti para rau!Nu ai gresit cu nimic! ofteaza si ma ia in brate

-Jullie,crede-ma.Baekhyun tine foarte mult la tine,dar trebuie sa lasi totul sa decurga de la sine.Stiu ca esti foarte confuza in acest moment si ca ai vrea sa aflii tot,dar eu nu iti pot spune nimic deoarece trebuie sa aflii fie singura,fie de la Baek!

Dupa ce spune aceste lucruri,imi maresc ochii si ma desprind din imbratisarea ei,privind-o pentru cateva secunde.

-Inseamna ca dl. Byun este cine cred eu ca este? o intreb cu putina speranta in mine,dar ea doar incepe sa rada scurt,apoi sa ma priveasca lung.

-Vei afla singura,acum tot ce trebuie sa faci este sa te preocupi de tatal tau!Nu te mai gandi la Baekhyun!

-Ar trebui sa plecam!Se face tarziu!

Ma ridic incet de pe banca si o urmez spre drumul catre casa.Ma simt atat de bine pentru ca am acceptat sa vorbesc cu ea!Chiar daca mi-a dat raspunsuri seci,simt ca sunt cat mai aproape de adevar.

Taeyeon's POV

Dupa mica mea discutie cu Jullie,plecam impreuna spre casa. Ma incanta faptul ca are incredere in mine si ca a putut vorbi deschis.

Din prima zi in care am vazut-o la sediu,am recunoscut-o.Nu mi-a venit sa cred ca este ea,iar dupa ce mi-a spus numele ei am fost convinsa ca este acea Jullie din cercul meu de prieteni. Inainte sa fi aparut ea,eu eram cea mai importanta pentru Baekhyun.Chiar daca eram doar prieteni cu beneficii,eu tineam mult la el.De fiecare data cand il vedeam,sentimentele mele se intensificau,dar el nu avea aceleasi ganduri ca ale mele.Cu toate acestea,m-am sacrificat pentru el.Baiatul asta nu este ceea ce pare....Odata,a imprumutat bani de la o banda de traficanti,insa atunci cand a venit vremea sa le inapoieze banii,le-a spus cuvinte urate,prefacandu-se ca nu stie nimic.Tin minte ca intr-o seara eram la mine si ne distram impreuna,iar acei oameni au dat buzna in apartamentul meu.Am fost luati prin surprindere atat eu cat si Baekhyun.Ei voiau sa ii faca lui rau,chiar sa il omoare.Dar in momentul in care unul dintre ei voia sa il loveasca,l-am aparat,punandu-ma in fata lui si eu am sfarsit prin a fi  victima acelui atac.Am stat mult in timp in spital,timp in care el nici macar nu m-a sunat sa vada daca sunt in regula,sa vada daca mai traiesc...Tipul asta a avut un trecut sumbru,nu stiu cum a reusit sa devina detectiv.

Dar,acum 3 ani,cand a aparut Jullie,devenise alt om.A fost complet vrajit de ea,de fizicul ei cat si de dragalasenia ce o emana.Jullie a avut un impact puternic asupra lui,l-a facut sa devina un om mai bun,insa cand el a aflat adevarul,s-a intunecat precum o umbra si a facut numai pacate...

Imediat ce ajungem,ma duc in camera ce a fost pregatita pentru mine si caut prin bagaj cutiuta mea.In acea cutie tin toate amintirile pe care le-am infaptuit cu prietenii mei.

Ma asez in pat si o deschid firav,luand toate pozele ce se aflau acolo in mana. Mii de emotii strabat interiorul meu la vederea acelor fotografii prin care am surprins cele mai bune momente. Un fior si o urma de regret ma strabate atunci cand ii vad chipul lui Seung-Ho alaturi de Baekhyun.

Cine ar fi stiut ca se va intampla asa?