Dupa câteva minute care au părut o veşnicie s-a intors incet si a plecat in cealaltă direcţie în paşi de dans. Fără să-l mai scap din ochi am rămas acolo, privind cum se îndepărta şi atunci am realizat ceva, omul nu se mai mişca. Am văzut îngrozit din cauză că forma lui a inceput să crească. Apoi am început să fug până am ajuns pe o stradă mai bine luminată. Mă uitam in spate aşteptând să îi văd zâmbetul stupid al necunoscutului. După câţiva ani m-am mutat din acel oraş și n-am mai facut niciodată o plimbare nocturnă.
