Este ora 12:00. Tocmai am intrat pe usa. Nu e nimeni acasa decat sormea mai mica.
Noroc.
Fug spre baie, unde ma incui.
Dau drumul la apa si ma pregatesc sa fac un dus, dar nici nu ma dezbrac bine si incep.
Plang.
De ce?
"Nu stiu."
Sau asta e teoretic raspunsul, cel putin pe asta l-as da daca m-ar vedea cineva. Dar sunt singura. Mereu singura.
Intru in dus, dar lacrimile imi acopereau deja toata fata, ochii erau atat de rosii de ziceai ca-s drogata.
Plang.
Suspin.
Vorbesc singura, oricum nu ma aude nimeni.
Ce vorbesc? La cate voci sunt in capul meu nici nu stiu cu ce sa incep...
"Cum merge cu scoala de soferi? Iei examenul?"
"N-am mai vazut pe cineva care sa se descurce asa bine la inceput si acum sa fie asa de rau!"
"De ce n-ai facut curat? Chiar nu poti face nimic? Stai acasa toata ziua, ar trebui sa lingi de pe podea!"
"De ce nu te ocupi de sorta? E chiar asa greu oricum nu si nimic de facut!"
"Teme de vacanta tu nu ai? Du-te si invata, ai bac-ul la anu'!"
Plang.
De ce plang?
"Nu stiu."
Ating cu mana apa care se scurge din dus. Atunci observ cat de proeminente-mi sunt venele, ca o dunga verde pe bratul bronzat neuniform.
Sa le tai?
Nu.
Am promis ca nu mai fac asta.
Cui?
Cuiva care a plecat... din pacate.
Atunci ce mai conteaza? Daca te-a lasat singura, de ce mai tii promisiunea?
Pentru ca am promis si pentru ca acea persoana ca conta mereu, indiferent de cate ori va pleca si ma va abandona.
M-am oprit din plans.
Opresc si apa.
Ies, imi iau un prosop si apoi telefonul.
E 12:45.
Sterg oglinda aburita si-mi privesc chipul.
Plang.
Iar.
O senzatie de greata ma cuprinde.
Oare am sa vomit?
Ce sa vomiti? Cafeaua de dimineata?
Incerc sa ma linistesc.
Deja am stat prea mult in baie, sormea va incepe sa ma caute.
Ma spal pe fata cu apa rece. Incerc sa zambesc, dar ochii rosii tradau faptul ca am plans.
Am iesit, fara sa mi mai pese ca ma vede sormea si m-am dus in camera.
Dupa ce ma imbrac, ma asez pe pat si...
Plang.
Iar.
De ce nu pot face nimic bine?
De ce niciodata nu e suficient?
De ce niciodata nu sunt eu suficienta?
13:20
Fantastic. A trecut jumatate de zi si nu am facut nimic.
De fapt, am facut!
Am reusit sa o dau in bara in absolut orice lucru incercat!
Bravo mie, asta merita trecuta in calendar!
Incerc sa zambesc, dar..
Plang.
Iar.
