Capitolul 5

9 0 1
                                    

               A trecut o zi de când fetele erau prinse acolo cu cei 2 agenţi. Ziua următoare era foarte ploioasă şi îţi dădea senzaţia să te pui în pat ,să te înveleşti şi să dormi.Fetele tocmai erau în bucătărie căutând ceva de mâncare.

- Uite acolo. Caută în dulapul acela, poate găsim ceva de mâncat. 

- Ce pula mea vrei ? Am căutat deja peste tot şi nici urmă de mâncare. Ăştia zici că-s proşti, cică vor să ne trimită la închisore, dar până atunci sunt aproape sigură că vom muri de foame. (zicea Barbara)

- Barbie! Nu îmi vine să cred . Dacă mai avem la noi armele noastre? Un cuţit sau ceva..putem să îi atacăm sau ceva.

- În primul rând, nu îmi spune Barbie că altfel te omor cu unghiuţele mele sexy, iar în al doilea rând, TU EŞTI OARBĂ!? Nu vezi că n-au lăsat nimic în urma lor?! Nici măcar un amărât de briceag, nimic ! Înţelegi ? Sau să îţi comand un dicţionar mental, ceva!?

- Oke oke am priceput, nu trebuie să urli aşa la mine.

- Cum Dracu vrei să vorbesc cu tine ? Nici până acum nu îmi vine să cred cât eşti de calmă, când peste 2-3 luni vom fi în fucking închisoare, te-ai prins?

- Ce te agiţi aşa ? Poate planul tău va funcţiona, hai să ne împrietenim cu ei, e singura noastră şansă!

- Sincer, par eu genul ăla prietenos?SINCER LEYLA.

- Nu, dar te ajut eu. 

- Stai,aud ceva.

               Fetele au ieşit din bucătărie şi au observat că uşa se deschise uşor şi dintr-o dată au intrat cei 2 băieţi cu vre-o 2-3 sacoşe şi 3-4 pungi în mână.

- Fetelor, ne-am gândit că poate vă e foame şi v-am adus de mâncare. (zicea Shen)

- Hai nu zăi ..(spunea Barbara)

- Eu v-am cumpărat muulte banane, bananele e baza. ( afirma Evan )

- Crezi că ele tocmai au chef de glume ?

- Încerc şi eu să le înveselesc puţin .

- Deci băieţi ..ăhm ...eu şi cu Barbara ne-am gândit să vă cunoaştem mai bine, având în vedere că vom petrecere atâta timp împreună.

- Încetează , eşti prea evidentă . Ia-o mai uşor, capsec. (îi şoptea Barbara lui Leyla)

- Da ce Dracu suntem la matrimoniale sau ce ? (întreba Shen)

- Taci mwă! Avem şi noi ocazia să na...ştii tu, poate..poate ..na ştii la ce mă refer. (zicea Evan )

- Haha, tu chiar crezi că vei avea parte de aşa ceva ? Te înşeli amarnic, nimeni nu se atinge de corpul meu magnific. (zicea Barbara)

- Ia mai taci din gură! Că dacă eu vreau atât de mult chiar acum te duc sus şi mă distrez cu tine, aşa că atâta timp cât stai aici, te supui regulilor, altfel o păţeşte curuleţul tău ! (striga Evan la Barbara făcându-i cu ochiul)

- Lasă-mă în pace!Am destule pe cap! (a zis Barbara ducându-se sus în camera lor)

- Jur că dacă mă mai enervează mult, o scap de comoara ei. (spunea Evan nervos )

               După ce Barbara s-a dus în camera ei, Leyla a rămas cu băieţii jos. A vorbit cu ei, şi a descoperit că în trecut Evan a suferit 2 operaţii la mână şi avea o boală destul de gravă,de care a scăpat cu greu. Părinţii lui au murit într-un accident pe când avea 10 ani aşa că era nevoit să se mute la cel mai bun prieten a lui, Shen .Nici acolo nu îi era uşor fiindcă tot timpul era cu gândul la părinţii lui şi nu putea să se bucure de plăcerea copilăriei, mai ales că colegii lui de la gimnaziu şi liceu tot îşi băteau joc de el.De Shen a aflat că a trecut şi el prin multe, astfel el a devenit mai serios, dar cu toate astea are şi el o latură mai nebună din când în când, până la urmă, e şi el băiat.După discuţie, Leyla s-a gândit să urce sus să vadă ce face Barbara.

- Bună.Te-ai mai calmat, eşti bine..? (intrând Leyla în camera lor)

- Sunt bine,dar nu ştiu cât voi suporta să stau aici Leyla..ăia mă enervează prea tare...trebuie să evadăm cumva, eu nu mă pot împrieteni cu ei..

- Sigur că poţi, altfel nu putem reuşi . După ce îi facem să ne ajute, scăpăm de ei şi ne continuăm treaba undeva mai departe. Hai, capul sus Barbara, eu nu aşa te ştiu ! Eşti o fată care nu poate fi învinsă aşa uşor, aşa că capul sus, ştiu că vei reuşi !

- Ăuff , dacă tu zici ...putem încerca ....dar îţi jur...dacă blondul ăla mă mai enervează mult Leyla, eu îl omor...o fi el arătos, dar zici că creierul lui e gol pe dinăuntru.

- Am înţeles, şefa! Până acum am aflat de el că a trecut prin foarte multe, cam aproape ca tine.

- Nu Leyla  ! Nu ! NIMENI nu a trecut prin ce trecusem eu, înţelegi ? Nimeni . Nu mă compara cu el.Pricepi? 

- Am înţeles. Acum pune-te în pat şi odihneşte-te, eu poate cobor să îţi pregătesc ceva de mâncare, ce zici ?

- Oke, fie..

---------------

Cam atât acest capitol. :3 

Guns and feelingsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum