Să fii puternic e dureros uneori
Când simţi că ai acei fiori,
Când vrei să plângi,să te descarci,
Dar din cauza orgoliului nu o faci.
Şi ţii totul în tine,mereu
Şi nu vorbeşti cu nimeni la greu,
Şi stai şi priveşti afară
Şi luna se descarcă,şi pare tristă în această seară.
Şi în continaure stai şi înduri totul in tine
Şi ţipi şi strigi ajutorul care ţi se cuvine,
Dar totul s-a sfârşit şi e prea târziu să plângi
Nu mai e nimeni,şi uşor,uşor te frangi.
Condusă pe valurile lacrimilor ce s-au eliberat
Fugind pe obrazul rece,spulberat,
De palmele de încurajare pentru a nu mai plange,
Dar nimeni nu rezista,si până la urmă inima se stinge.
Şi stă acolo înghesuită printre cuvinte
Şi încearcă să te convingă,sa scoţi afară totul,dar nu se simte,
Şi urlă de durerea ce o provoci tacând mereu,
Nu poţi ţine totul în tine când dai de greu.
Şi te trezeşti plângand dintr-un vis urât
În care toţi te ignorau,şi te intrebai cat ?
Şi ai realizat că degeaba eşti tare,
Chiar şi cel mai de piatră om tot plange la supărare.
