Birdies and princesses

42 2 0
                                    


Blue birds fly into the yellow sun, birds not being out of space die though and have a forced landing. Pretty blue birds rain down from the great blue sky.

Ce? Închid și tab-ul ăsta, fiind uimită de câte tembeliciuni pot găsi când caut numa' simplă poezie. De obicei citeșc pe engleză ca tot omu' "smart", nu? De abea am reușit să pun mâna pe o carte română și acu' mi-a făcut din nou poftă de literatură, poftă cum nu mi-au făcut nici un roman fatasy șmecher care costă cât alocația de copil și încă trei lei pe deasupra. Mai era și chestia totuși, ce nu există, fă tu și profită. Da' să-mi fac eu ceva opera scrisă care să-mi placă?

Pe spatele caietelor îmi mai scriu de obicei descrieri în detaliu al unui obiect, cameră, persoană dar cine naiba are chef să citească așa plictiseală?

Vis-a-vis de patul simplu făcut din lemn deschis la culoare, cu așternuturi albastre dar cu o pătură mov închis, asortată cu perna, era un scaun gri-maroniu, mare și fără mânere, acesta fiind poziționat în dreptul mesei fragile de sticlă cu picioare metalice care susținea o greutate mult mai mare decât ar trebui, arătând că și cum ar cădea dacă s-ar sprijini cineva de ea. O tonă de cărți colorate cu oameni mult prea fericiți pe ele- manuale de școală, un monitor subțire și lunguieț pe a cărui spate erau lipite abțibilduri colorate de prin ani nouăzeci, decolorate aproape complet; stăteau pe suprafața și se clatină ușor de fiecare dată când cineva umblă prin încăpere cu pași greoi. Sub masă erau cinci sertare făcute din sticlă și transparente dar destul de aburite încât să nu se vadă nimic din ce îi înăuntru înafară de forme și culori. Lângă acestea se afla o unitate de calculator asortată cu monitorul care sună ca și cum ar exploda într-un minut și jumătate, umplând aerul cu zgomotul micilor ventilatoare care se mișcă rapid.

Închid notepad-ul și oftez plictisită, continuând să caut ceva care merită citit, nu prea lung că n-am răbdare dar nici prea sec și neoriginal. Peste tot sunt numai povești seci și date cu paste, schimbând numai numele. Ca și cum ar fii un standard formular pentru povești fantasy care ți-l iei, bage numele și voi la, carte best seller à la fantasy et adventure.

Prințesa *nume complicat care începe cu A* se plimbă în grădinile palatului *nume ciudat și medieval care se termină în -os* are marelui regat *nume medieval care sună agresiv*, condus de tatăl prințesei, *nume medieval de moșneag *. De când a început invazia de orci zombi vrăjitori care călăresc dragoni și muște mutante care sug sângele și îi terorizează pe săteni; nu mai era sigur să ieși din afara orașului *nume ciudat care se termină în -or*. Prințesa *copy-paste la numele ălea că nici autorul nu poate să îl scrie de două ori la fel* își făcea griji pentru că ea este singura moștenitoare a tronului și tatăl ei, regele, vrea să o mărite cu *nume malefic cu multe s-uri si r-uri*, un nobil mult mai bătrân decât aceasta și care a avut deja treișpe neveste și toată lumea știe cât de mult vrea tronul regelui, ca să conducă peste toată țara, *nume care începe cu F*.

Închid tab-urile cu paginile ălea cu povești fatasy și stau iară pe scaunul meu, făcându-l să scârție din plictiseală. Sincer, mereu mi-a plăcut să scriu, să îmi pun imaginile din cap pe hârtie și să le schițez cu litere. Acum câțiva ani încercăm să fac asta dar nu pot să spun că a ieșit și toate operele mele sunt acum închise bine într-un folder al minți mele de care îmi aduc aminte numai seara și îmi vine să mă spânzur când mă gândesc la ele- cringy. Acum totuși am evoluat, scriu descrieri si "half fanfic-uri" pe foi din caiete, lângă tema de la mate și scriu chestii care îmi vin în cap la cinci dimineața când pentru nu știu ce motiv mă trezesc prea devreme. Poate poate fii chestia asta numită și un fel de jurnal dar eu mai degrabă o iau ca artă. Poezie despre păsări sinucigașe, poveste medievală și o descriere d-aia de roman polițist unde tocmai s-a întâmplat o crimă care desigur că a comis-o servitoru' că fiica lui era de fapt menajera și de fapt s-o aflat cumva și a trebuit să îl taie pe proprietaru' casei și și să-l pună în sertare mici cu sticla aburită în care de abea se văd formele, ca să creadă detectivii că e numa' colecția de gume de șters a răposatului domnului Popescu. Pură arta.

Little grey birds fly into the grey sky

Rain is tumbling down but they doge it with care,

Until one gets hit and slams on a rooftop

Left to die due to rain, being swallowed by it.

Like a fight between the Air and Water nation. Woosh and vrum.

 Woosh and vrum

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

--------------

Știu cât pare de ciudat pare capitolul ăsta în comparare cu celelalte dar cred că arată câd de mult am evoluat eu, din tomana lu' 2014 până acum, 2016. Nici nu știu exact ce e exact dar cred că intră în categoria asta. Singurul motiv pentru care postez chestia asta este pentru mine însumi ca să am o arhivă oarecum și poate peste câțiva ani sau luni voi mai posta ceva și o să mi se pară și capitolul ăsta "edgy" o/

Culorile nebunieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum