Tear down and die//A Harry Styles fan fiction

Capitolul 2

Stăteam întinsă în pat cu lumină stinsă si perdeaua trasă la o parte de pe geam, pentru a putea vedea peisajul nocturn al iernii. Ma gândeam la după-amiaza petrecută cu Harry. Simţeam pulsul crescând în vene doar când ma gândeam la el, dar eram confuză ca de obicei. Nu vroiam să dezamăgeasc pe nimeni cu atât mai puţin pe Harry.La parter soneria a sunat speriindu-ma. Neştiind cine poate fi am coborât înfrigurată din patul călduros. Eram în faţa uşii când sa auzit din nou soneria. Cu mâna tremurând pe clanta am deschis uşa.

-Harry? Ai uitat ceva?

-Nu, dar masina nu îmi mai porneşte. A îngheţat motorul din cauza frigului. Am stat jumatat...

-Haide intră, nu poţi merge acum acasă. I-am tăiat fraza repede, cu dintii clantanind.

-Îţi mulţumesc. Sa uitat la mine cu un zâmbet în colţul gurii iar eu am dat ochii peste cap.

A tras uşa după el scoţând un zgomot puternic din cauza izbiturii creeata de vânt.

****

Acel moment, acel moment când gândurile mi-au fost răsturnate deabinelea, e cel mai puternic. Îmi ţin încă ochii închişi ,acum umezi din pricina lacrimilor, să pot da amintirol viaţa.

****

L-am ghidat pe Harry către canapeaua din living acolo unde ne petrecusem orele trecute.

-Sunt sus în camera mea  dacă ai nevoie de ceva. Am plecat taraindu-mi picioarele pe scări si apoi  până în patul meu. Privirea sa dus din nou către fereastră, fulgii de zăpadă se transformasera în stropi uriaşi de ploaie. Se auzea puternic sunetul picaturilor de ploaie ce se spărgeau de asfalt. Nu au întârziat să apară  nici fulgerele si tunetele, am tresărit de câteva ori când acestea erau în plină desfăşurare.

Uşa sa deschis uşor si l-am văzut pe Harry cum a intrat pe jumătate înăuntru.

-Dormi? I-am auzit vocea şoptită.

-Nu. Sa întâmplat ceva?

-Nu pot dormi.

-Vino.

I-am făcut semn prin întuneric să vină în pat. Să pus în marginea lui si si-a tras o pernă lângă el. Stăteam amândoi ascultând sunetele violente ,fără să scoatem nici un cuvant. Lumina diafana de afară lumina o parte din silueta lui Harry. Îi puteam distinge tatuajele de pe braţul stâng,si trăsăturile fetei accentuate datorită contrastului puternic. Eram captivată de trăsăturile perfecte ale acestui băiat. Am dat să spun ceva dar în timp ce Harry privea către fereastră ,a spus:

-Am avut un scandal monstru cu mama zilele trecute. A continuat să privească ploaia acum cu o incruntatura pe chipul sau.

-Povesteşte-mi.

Pentru un mmoment a tăcut apoi a spus repede ca nu mai contează, si-a întors privirea spre mine si a afişat un zâmbet. Simţeam nevoia de al proteja, de al face să se simtă mai bine. Am înţeles prin tăcerea lui ca nu este pregătit pentru a-si spune gândurile cu voce tare, si mai ales mie. I-am zâmbit înapoi la fel de sincer, m-am dus mai aproape de el si mi-am pus braţele în jurul lui. Am şoptit cu o voce spartă 'totul va fi bine'.