Sunt un nimeni intr-o lume atat de mare,un nimeni cu atatea vise si sperante. Sunt persoana aceea neimportanta care statea mereu in spatele clasei persoana care priveste,tace,invata,Fara uncredere in propriile-mi forte merg mai departe,cu o durere pe care nu o pot descrie. Sunt singura intr-o lume atat de mare,fara prieteni,fara familie,fara nimic.
Se spune ca oamenii care numai au ce pierde,sunt cei mai puternici.eu ma simt cea mai slaba persoana din cate exista,imi simt sufletul gol,pustiu,lipsit de orice flacara a sperantei. A da,speranta moare ultima,la mine nu stiu daca traieste sau nu,dar stiu ca sunt o visatoare.
O visatoare care nu a reusit sa-si atinga scopurile,in afara de cel de a avea o casa si o slujba. La 18 ani am renuntat la scoala,din cauza ca mi-am pierdut parintii intr-un accident,ramanand singura nu mi-am mai putut continua studiile asa ca mi-am cautat de lucru,iar acum sunt vanzatoare la un Supermarket,platita cu vreo 5 milioane,din care imi platesc chiria si cumparaturile pentru casa,apa,mancare etc.,strictul necesar pentru ca nu-mi permit mai mult.
Am invatat sa ma multumesc cu ce am,fara sa-mi doresc mai mult.. Nu ard niciodata de nerabdare sa ajung acasa,pentru ca nu ma asteapta nimeni si e foarte pustiu si prea multa liniste,asa ca dupa ce ies de la serviciu zabovesc pana tarziu prin oras.. Admirand terasele pline in timp ce ma gandesc la o mie alte lucruri nesimnificative precum : Ce rost are omul pe pamant? De ce o furnica munceste in camera ta,chiar daca stie ca va muri? Si tot asa,ajungand la tot felul de raspunsuri. Cred ca omul a fost facut pentru a construi si totodata pentru a distruge. Da construim cladiri,terenuri tot felul de lucruri dar tot noi am "construit iubirea" pentru a o putea distruge. Daca intelegeti unde bat,la faptul ca pun suflet,dar sunt calcata in picioare,asa ca m-am inchis mai mult in mine si am devenit indiferenta fata de cat de singura sunt, Am cautat cu disperare o persoana care sa fie langa mine,insa nu am gasit persoana respectiva asa ca am renuntat, Destul de repede. Imi e frica sa iubesc,imi e frica sa sufar mai mult decat o fac deja. Imi e frica de oameni,chiar si de mine,. Stiu ca suna ciudat,dar asa e.
