Am trecut prin atâtea, nici nu am idee de unde am avut atâta putere să trec peste. Nu a fost simplu, am clacat de zeci de ori, au fost dese momentele în care cădeam şi simțeam că nu o să mai am niciodată puterea să mă ridic.
Acum? Este început de toamnă, afară se lasa uşor frigul, in paralel sufletul meu se răceşte şi pierde orice urmă de iubire. Mă gândesc la toate experiențele avute, la tot ce s-a întamplat dar simt că ultimul gram de căldură din inima se transformă în cub de gheața şi-mi răceşte sufletul dar în acelaş timp mă întareşte şi mă pregăteşte de viitor...
Şi ca să fie treaba bună, aseară m-am întâlnit lu Luci , m-a salutat şi mi-a răscolit toate sentimentele . Stăteam față-n față, iar intre noi erau doi meitri. Ne priveam, dar nu a indrăznit nimeni nimic mai mult.
Acum nici eu nu mai ştiu, oare încă îl mai iubesc?
