Sentimente...

Urlete

Ma uit intr-o parte si in alta
Ceva imi lipseste
Dar nicaieri nu se gaseste
Partea lipsa din mine
Persoana care ma iubeste...

Am trecut prin iaduri insangerate
Prin amintiri si sperante uitate
Prin suferinte si devieri mentale
Dar nicaieri nu exista o ea
Sa imi arete sentimentele sale

Incet peste sufletu-mi efemer
Se lasa noaptea eterna
Asteptand sa mor in tacere
Risipindu-mi sangele in nemurire
Dar nu chiar asa usor se moare

Cimitirul imi asteapta prezenta
Piatra cea rece sa-mi incheie existenta
Durerile covarsitoare sa ia sfarsit
Sa dispara al tristetii mit
Parca aud in soapta febletea

Nu rataci prin pustiu cautandu-ma
Sunt chiar aici in viata comuna
Exist si te astept cu dor la mine
Sa vii sa te strang in brate
Si sa imi areti fiecare sentiment din tine

Nu exista o asemenea bunatate
Esti blestemat sa traiesti in pustietate
Nu mai asculta voci din capul tau
Exista doar vrand sa-ti faca rau
Mai bine renunta la chipul sau

Voci in cap tot zbiara
Incercand sa ma transforme intr-o fiara
Incercand sa ma manipuleze
Si un mort-viu sa creeze
Nu stiu pe cine sa ascult, cand incep iara...

Nu ignora iubite, iubirea mea curata
Caci nu mai trebuie sa scri pe piatra
Caci iubirea e doar viata
Iar piatra cea moarta, iti incurca trairea
Iubirea... In ea iti gasesti menirea

Iubire spui? Cu cine crezi ca vorbesti
El a renuntat de mult timp la aceste povesti
Sunt basme frumoase spuse copiilor
Acest sentiment... Iubire... Are multe sinonime
Cum ar fi tristete, depresie si rele vesti

Nu mai vorbiti in capul meu
Nu mai ganditi pentru mine
Este doar pacatul meu
Nu am nevoie si de tine
Sa imi spui despre iubire

Dar dragul meu ganditor
Noi fiecare voce din interior
Suntem create doar de tine
Tot ce simti este exprimat prin mine
Dar m-ai creat inferior

M-ai creat sa nu pot castiga vreodata
O lupta cinsta si adevarata
Intre iubirea si suferinta din amintire
Caci ai renuntat demult la mine
Si ti-ai creat o cu totul alta fire

Ea vorbeste despre mine...
Adevarul creat in a mortii fire
Ce iti arata in adancul intelegerii
Iubirea si suferinta simtirii
Ce le vei duce cu tine in nemurire

Eu sunt aici sa te ajut sa scapi
Sa nu suferi din nou si iar
Sa nu mai simti inima sfasiata
Sa iti scrii a morti piatra
Pentru a putea muri fara masca

Taceti! Vreau sa uit si sa trec de tot!
Sa nu existati nici unul, sa fac doar ce pot...
Sa nu existe conseciinte psihice
Sa nu delirez auzind voci
Din cauza unor sentimente mistice

Tu, al nostru creator...
Din pacate nu ne poti distruge
Caci mintea doar la noi iti fuge
Lumea iti spune ca gandesti prea mult
Si e deplin adevarat ca inima ti-o sparge

Noi suntem aici din dorinta ta
Dar acum nu mai putem disparea
Datoria noastra e de a te tortura
Cu sau fara a ta vina
Nu vei fii implinit fara o crima

Trebuie sa te omori pe tine
Sa te scapi sau sa scapi pe altii
De raul ce se ascunde in a ta minte
Si pe tine de o viata doar de chin
Pentru ca esti blestemat cu amintiri chinuite

Dar imi doresc prea mult acea inexistenta iubire
Care sa ma atinga si sa ma transforme
Sa imi schimbe de la fire la gandire
Sa o simt cu adevarat in mine
Si doar asta sa imi fie in minte

Imi pare rau sa-ti dam vestea
dar nu vei scapa de noi
Noi suntem aici sa iti dam puterea
De a face ce e coret si bine
Sa opresti inima din tine

Sunt satul, o sa tin totul in frau
O sa fac tot ce-mi sta in putinta
Sa trec prin aceasta viata putreda
Fara a-mi deteriora a mea fiinta
Chiar daca voi fi singur in stiinta

Voi trece peste tot, fara nimeni
Caci daca eu am creat acesti monstri
Eu sunt in stare sa trec peste tot
Iar acest demon ce-mi semeni
Ascuns in tipetele alor nostri

Il voi inchide bine cu o cheie
Si nu-l voi deschide in veci
Chiar daca renunt la iubire
Sunt satul de urlete in cap
Voi face orice ca sa scap

Nu stiu cum ganditi voi, dar noi o facem impreuna