ARTĂ-MĂ

mov

Erai roşu

şi mă plăceai

pentru că eram albastră

ne apropiam din ce în ce mai mult

deveneam tot mai ataşați unul de celălalt

aşa că ne-am amestecat

ne-am amestecat...

formam nuanța perfectă de lila

cu care coloram împreună orice lucru mărunt

pe care viața ni-l oferea

nu aveam nimic

pictam cu degetele

pictam cu o singură culoare

totul era mov

şi totuşi noi ne consideram artişti

eram unul şi acelaşi tablou

atârnam amândoi de un cui ruginit

bătut într-un perete de rigips

deloc stabil sau sigur

dar adoram adrenalina aia

pe care o trăiam zi de zi

ştiind că la un moment dat ne vom prăbuşi

vom cădea din cuiul ruginit

vom cădea brusc şi dur

şi ne vom împraştia pe toată podeaua

vom colora parchetul de stejar în violet

şi vom face din el artă

chiar dacă nu va mai rămâne nimic din noi

şi vom rămâne goi întinşi pe podea

şi am putea probabil să o facem la nesfârşit

amestecându-ne din nou în repetate rânduri

ştii dragul meu

asta plănuiserăm să facem pe veci

pâna intr-o zi când...

ai plecat

şi m-ai lăsat din nou rece si albastră

ca la început

căci ai decis ca movul pur si simplu nu era pentru tine...