Vesnice. Eterne. Pe vecie. Asa ne dorim să fie unele momente. Momentele in care te simti infinit,mai liber decat o pasăre in cer. Dar care brusc realizează că nu este liberă în înaltul cerurilor. Toata întinderea de albastru este o iluzia dată de pătura albastră care acoperă colivia. "Liberul" cer al păsării din colivie este precum sentimentul de eternitate pe care il simti in momentele infinite,momentele in care te simti prea liber,linistit,fericit,in care te simti un supraom. Amăgirea cu eternitatea momentelor infinite este ca o iluzie , te ameteste făcându-te fericit,dar realizezi ca nu este asa cum simti. (O alta contradicție intre minte si inima din cate mintea iese învingătoare.) Si chiar daca ar ramane vesnice,unde ar mai fi magia,libertatea eternitătii? Eternul supranatural o sa devina efemerul de acum. Toate lucrurile trebuie sa se termine pentru a se transforma intr-o bucata de infinit etern.
CITEȘTI
Viața, un mister
SpiritualVreau să înțeleg cea mai grea și ciudată problemă existentă...viața. Am să scriu despre câteva dintre aspectele lumii în care trăim.
