Soarele rasarise de ceva vreme peste marele oras Londra, dar intr-o camera din castel domnea pacea si linistea. Cele trei fete dormeau linistite, fara nicio grija. Insa, nu pentru mult timp deoarece pe usa intra o tanara subtirica.
- Majestatea voastra, e timpul sa va treziti! Spuse fata care nu primi niciun raspuns. Majestate!
- Mhmmm....inca un minut.
- Ma tem ca nu mai e timp. Trebuie sa va treziti, daca nu ve-ti intarzia.
- Ma doare capul, spuse Oteea deschizandu-si ochii.
- Este din cauza alcoolului. Ati baut destul de mult noaptea trecuta impreuna cu prietenele dumneavoastra.
- Si unde ziceai ca intarzii?
- La micul dejun, regele va asteapta.
- Asta era? Lasa-l sa astepte!
- Dar este considerata o ofensa! Trebuie sa mergeti!
- Bine, bine. Ajuta-ma sa ma imbrac!
- Imediat, dar cu domnisoarele ce facem? Intreba Selena privindu-le pe Ferra si pe Tabitha.
- Nu-ti face griji! Cand se vor trezi, vor gasi ele sala unde se ia masa.
Oteea se ridica din pat si se aseza pe un scaunel in dreptul unei oglinzi. O lasa pe Selena sa o pieptene si sa ii aranjeze parul, apoi sa o imbrace. Iesi apoi pe usa fiind condusa de servitoare pana in camera unde regele lua masa.
Nu era o incapere de marime mare, aceasta continand doar o masa foarte lunga inconjurata de scaune, o fereastra, langa fereastra o canapea si doua usi. Cand Oteea pasi in camera observa ca regele era deja acolo, asezat in capul mesei, asteptand-o. Ea s-a asezat la randul ei in celalalt capat al mesei asteptand sa i se aduca mancare.
- Ce mai face minunata mea sotie in aceasta dimineata superba? Intreba Edward privind-o pe Oteea incontinuu.
- Mi-e rau si ma doare capul, iar afara este innorat. De ce esti atat de vesel, ma rog?
- Suntem proaspat casatoriti, se presupune ca trebuie sa fim fericiti.
- Da, ai dreptate cu exceptia faptului ca am fost fortata in acest mariaj, spuse enervata Oteea.
- Priveste partea plina a paharului.
- Edward, paharul este gol!
- Cat de pesimista poti fii? Esti regina Angliei, ai tot ce isi poate dori o femeie si tot nu esti multumita. Ce trebuie sa fac ca sa te multumesc? Striga revoltat regele.
- Sa divortam!
- Nu vorbi prostii! Este pacat impotriva lui Dumnezeu si al bisericii. Vom ramane casatoriti pentru totdeauna!
- Ooooh! Exclama Oteea dupa care isi puse mainile in cap si incepu sa simuleze un plans.
- Sa stii ca nu ma pacalesti. Am vazut copii care se prefaceau mai bine decat tine. Acum ridica-ti capul si incepe sa mananci ca intr-o ora iti vei face aparitia.
- Cat de insensibil! Si despre ce aparitie vorbesti?
- Vei aparea in fata poporului Angliei pentru a te cunoaste.
- O sa ma huiduie cel mai probabil.
- De ce crezi asta?
- Pai, ca rege al Angliei ar fi trebuit sa te casatoresti cu o printesa dintr-o tara straina, dar in schimb m-ai ales pe mine. Plus, majoritatea oamenilor cred ca sunt o vrajitoare.
- Am clarificat acea neintelegere, nu-ti fa griji!
- Chiar! De ce m-ai ales pe mine dintre toate pretendentele?
- Raspunsul trebuie sa fie logic, nu? Pentru ca m-am indragostit de tine.
- Da, sigur si eu sunt Merlilyn Monroe.
- Nu stiu cine e Merilyn Monroe, dar pot sa te asigur ca sentimentele mele pentru tine sunt adevarate, spuse Edward cu o fata serioasa.
- Tu chiar nu glumesti.
- Cu dragostea nu se glumeste, acum grabeste-te ca suntem in intarziere!
Oteea termina repede mancarea din farfurie si pleca cu Edward pentru a intalni poporul Angliei. Intre timp, in camera Oteei, Ferra ramase singura deoarece Tabitha se trezi si pleca sa se intalneasca cu Nikolaus.
Fata se destepta cu o durere groaznica de cap incat abea mai putea sa stea pe picioare. Iesi afara din camera tinandu-se de perete. Merse putin pe coridor, dar cand se intoarse la un colt se izbi puternic de un baiat in jur de saptesprezece ani, saten, cu ochi caprui care tinea un platou cu fructe.
- Imi pare rau! Nu ma uitam pe unde mergeam, se scuza Ferra aplecandu-se sa adune mizeria pe care o facuse.
- Oooo nu! My lady, va rog ridicati-va! Voi fi decapitat daca cineva vede asta!
- Dar a fost vina mea, spuse Ferra fara macar sa il priveasca, fiind prea ocupata cu curatatul.
- Regele ma va spanzura, a spus clar ca prietenele Majestatii sale, regina, sa fie tratate cum se cuvine, se impacienta baiatul.
- Vrei te rog sa.....se repezi Ferra radicand capul, oprindu-se atunci cand li se intalnira privirile.
- Sa?
- Sa ma saruti? Isi continua aceasta intrebarea atunci cand ii vazu chipul.
- Domnisoara Howard, va rog sa incetati cu glumele!
- Imi stii numele?
- Da, toti servitorii de la curte il stiu. Dar eu trebuie sa plec acum ca totul este curat din nou.
- Nu pleci nicaieri pana nu ma saruti! Il atentiona Ferra apucadu-l de bluza. Ghinionul meu in dragoste se opreste azi! M-am decis, tu vei fii noul meu iubit! Si in calitate de iubit iti cer sa ma saruti! Ii porunci Ferra inaltandu-si gatul spre al baiatului.
Tanarul nestiind ce sa faca ii acoperi gura fetei cu mainile sale incercand sa scape, dar Ferra il tinea prea strans. Aceasta se tot zbatea sa ii destupe gura cand dintr-odata se auzi un zgomot ca si cum niste haine ar fi fost sfasiate.
- Uuuuuu! Imi place, spuse Ferra privindu-i abdomenul dezgolit.
- Domnisoara, ce ati facut? Intreba rusinos tanarul incercand sa se acopere.
- Ce draguuuut! Rosesti. Esti un baiat atat de inocent! Care este numele tau?
- Oliver Daniels, raspunse baiatul cu o tenta de frica in glas.
- Aaaah! Ce nume incantator! Parca este desprins dintr-o poveste.
In timp ce Ferra abera incontuu privind peretii si zbura prin tara viselor, Oliver profita de starea acesteia si fugi mancand pamantul. Cand aceasta isi reveni din visare si observa ca vorbea de una singura incepu sa alerge in cautarea tanarului care o fermeca la prima vedere.
CITEȘTI
Love of forgotten times
Roman d'amourOteea, Tabitha si Ferra sunt trei fete carora destinul le-a pregatit ceva foarte special. Intr-o seara ele sunt abordate de o batrana cersetoare care este mai mult decat lasa sa se vada. Ce se va intampla cu ele? Doar destinul ne va spune.
