Lupt pentru noi

Capitolul 1 - Oare chiar e el ?

              Prima poveste . Primul capitol. 

Copyright © 2012 . #.Paranormals | Citire placuta !

 

                                                  Capitolul 1 - Oare chiar e el ?  

 

Afară plouă cu niște picături greoaie de apă. Mă uitam pe geam văzând cum fiecare picătură de ploaie pică pe pământ încet , încet. "Oh , mi-aș dori să-l cunosc pe el !" - mi-am spus în gând.  

  

 - Alice . . . e gata cina ! 

  

 - Aa . . . da , vin în 5 minute.  

  

 Ea e maică-mea . O super-mamă . Chiar dacă uneori poate deveni ironică . Niciodată nu se satură să mă zăpăcească . Oh , Doamne ! După ce a plecat tata am început să nu mai facem nimic . Doar stăm în casă . M-am săturat ! Aș vrea să fim ca o adevărată familie. Să ieșim . . . Nu știu ! Vreau o viață normală ca orice copil . . . CU UN TATĂ ! Dar continui să visez. Continui să mă uit pe geam , gândindu-mă la tata . Da , el a intrat la stup. Și nici nu cred că-l voi mai revedea vreodată. Deodată ușa se deschide încet cu o apăsare lină pe clanță . 

  

 - Alice , mama te cheamă . 

  

 - Vin acum , șoricel . - spun , amintindu-mi de masă.  

  

 Era singurul lucru care-l mai făceam împreună. Luam masa. Of . . . ! Ies din cameră . Ajung în fața scărilor și parcă cineva sau ceva nu mă lasă să cobor. Dar într-un final am pășit pe prima scară. Am ajuns jos și m-am așezat la masă. Toți erau tăcuți. Până când eu deschid un subiect care a iritat-o pe mama : 

  

 - Mamă , ce-ar fi dacă am face și noi mai multe lucruri împreună ? Adică . . . ca atunci când era și tata aici , cu noi .  

  

 - Știi foarte bine că nu vreau să aud . - spune mama țipând .  

  

 - Dar . . .  

  

 - Nici un dar ! . . . Mai taci !  

  

 - Mda . . . și eu care credeam că putea fi o zi în care să nu țipi ca o sclerozata . - îmi dau eu ochii peste cap . 

  

 Mama n-a mai zis nimic . Preferă să tacă și să mă lase să vorbesc eu cu gura mea spartă. Recunosc . . . vorbesc mult prea mult. Și câteodată mă ia valul . Dar revin cu picioarele pe pământ .  

 Deodată îmi sună telefonul .  

  

 - Alo . . . Ce e Mary ?  

  

 - Deschide ușa , Alice ! Îngheț . 

  

 Ea e prietena mea cea mai bună. Da , se pare că uitasem că trebuie să o aștept în fața blocului. Nu-i nimic . . . și așa trebuia să facă puțin sport .  

  

 - Ești nebună ?! M-ai lăsat să îngheț . - țipă ea la mine .